Aflat la summitul Comunităţii Politice Europene de la Granada, Klaus Iohanis a pus în discuţie problema aderării României la spaţiul Schenghen.
Klaus Iohannis a a provocat liderii europeni la discuţii privind aderarea României la Schengen. Extinderea Uniunii şi pregătirea sa pentru primirea de noi membri a fost discutată la reuniunea informală a Consiliului European. De asemenea, s-au abordat temele majore ale momentului. Este vorba de apărarea, migraţia, rezilienţa, competitivitatea, angajamentul global al Uniunii şi sprijinul pentru Ucraina.
Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că extinderea spaţiului Schengen, prin aderarea României cât mai curând, va transmite un semnal de unitate solidaritate de acţiune europeană.
Cu această ocazie, şefii de stat şi de guvern ai statelor membre UE au lansat procesul de reflecţie cu privire la conţinutul viitoarei Agende Strategice a Uniunii Europene. În acest cadru, a fost abordată şi chestiunea extinderii Uniunii şi a pregătirii sale pentru primirea de noi membri”, a anunţat, vineri seară, Administraţia Prezidenţială.
Sursa citată a precizat că, în perspectiva noii Agende Strategice, obiectivul discuţiei a fost modul în care viziunea din Declaraţia de la Versailles din 11 martie 2022, de reducere a dependenţelor strategice ale Uniunii, a fost pusă în practică. Precum şi de a lansa dezbaterea asupra acţiunilor prioritare care să fie avute în vedere în perioada următoare.
„În legătură cu adoptarea noii Agende Strategice, Preşedintele Klaus Iohannis a arătat că obiectivul urmărit trebuie să fie o Uniune mai puternică, mai unită, mai rezilientă şi mai competitivă la nivel global. Războiul declanşat de Rusia funcţionând deja drept catalizator pentru a acţiona, în continuare. Pentru reducerea dependenţelor strategice şi consolidarea Uniunii. Pentru a obţine rezultate concrete pentru cetăţeni”, a mai transmis sursa citată.
Klaus Iohannis. foto: Răzvan Vălcăneanțu
Argumentele lui Klaus Iohannis
Preşedintele României a pledat pentru o Uniune fără fragmentări, cu o coeziune internă sporită şi încredere între statele membre.
„Klaus Iohannis a subliniat că orice proces de reformă pentru gestionarea eficientă a extinderii trebuie să aibă loc în paralel cu extinderea. Şi nu subsecvent acesteia. Iohannis a reiterat faptul că extinderea a fost şi este una dintre cele mai de succes politici ale Uniunii. Statele candidate meritând o decizie care să marcheze progresul lărgirii Uniunii. Care obţine beneficii certe în urma lărgirii şi devine mai puternică”, se mai arată în comunicatul de presă.
Privitor consolidarea rezilienţei la nivelul Uniunii, preşedintele Klaus Iohannis ”a accentuat necesitatea întăririi nivelului de pregătire”.
Preşedintele României a evidenţiat faptul că extinderea spaţiului Schengen, prin finalizarea procesului de aderare a României cât mai curând, va transmite un semnal puternic cu privire la unitatea şi solidaritatea de acţiune europeană. Preşedintele Klaus Iohannis a indicat că, în paralel cu exerciţiul de conturare a viitoarei Agende Strategice a UE, în spiritul de la Sibiu care a marcat exerciţiul anterior, este necesar să fie finalizate dosarele importante aflate în curs, precum adoptarea reformei pieţei energetice până la sfârşitul anului 2023, ajungerea la un acord cu Parlamentul European privind migraţia şi realizarea unui acord politic la nivelul Consiliului European din decembrie 2023 privind revizuirea, la jumătatea perioadei, a Cadrului Financiar Multianual”, se mai arată în comunicatul de presă citat.
În ceea ce priveşte domeniul apărării, preşedintele României a insistat pe faptul că agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei a reconfirmat necesitatea ca UE să îşi consolideze pregătirea şi capacităţile de apărare.
„Preşedintele Klaus Iohannis a reconfirmat, de asemenea, sprijinul ferm pentru Ucraina în faţa agresiunii Federaţiei Ruse. Pentru atât timp cât va fi necesar. i”, a mai transmis Administraţia Prezidenţială.
În cadrul dezbaterilor privind migraţia, preşedintele Klaus Iohannis a evocat necesitatea unor măsuri urgente pentru a sprijini atât Italia, cât şi partenerii externi. În primul rând, prin implementarea măsurilor deja agreate pe dimensiunea externă. Dar şi prin finalizarea Pactului privind migraţia şi azilul pe dimensiunea internă.
„Cu acest prilej, Preşedintele României a subliniat abordarea constructivă a ţării noastre şi eforturile concrete depuse pentru protejarea frontierelor externe ale Uniunii”, a mai transmis Administraţia Prezidenţială.