O petiție care are drept subiect „tratamentul abuziv şi anti-european” al Austriei în legătură cu aderarea României la spațiul Schengen va fi discutată în Parlamentul European zilele următoare. Documentul a fost înaintat de Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice, condusă de Răzvan Nicolescu, fost ministru în Guvernul Ponta.
Răzvan Nicolescu a anunțat că petiția depusă de Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice va fi discutată în Parlamentul European pe 22 martie. Documentul a fost înaintat pe 9 ianuarie și va fi analizat la Comisia pentru Petiţii.
„Este bine că petiţia noastră cu privire la tratamentul abuziv şi anti-european al cancelarului austriac în ceea ce priveşte aderarea românilor la spaţiul Schengen a fost acceptată pentru a fi discutată în Parlamentul European în regim de urgenţă. Vom merge la Bruxelles pe 22 martie şi vom spune că românii au dreptul garantat de tratate UE pentru a fi în Schengen, iar Uniunea Europeana trebuie să rămână spaţiul în care regulile şi tratatele trebuie respectate. Demersul nostru este de a apăra drepturile românilor, dar şi fundamentele pe care s-a creat Uniunea Europeană”, a declarat Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei.
Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice condusă de fostul ministru din guvernul Ponta solicită Parlamentului European „ieşirea din pasivitate şi îndeplinirea obligaţiilor legale de a reprezenta toţi cetăţenii UE”. În petiția depusă în luna ianuarie, reprezentanții asociației arată că în 9 iunie 2011, Consiliul UE a adoptat o poziţie favorabilă României în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen. La momentul respectiv, oficialii de la Bruxelles arătau că au fost îndeplinite condițiile tehnice, concluzionând că: „România a dovedit în ansamblu că este suficient de pregătită pentru a aplica dispoziţiile acquis-ului Schengen”.
„Unica interpretare acceptabilă a acestor prevederi din Actul de aderare este aceea că votul Consiliului trebuie să se întemeieze pe argumente ce vizează îndeplinirea condiţiilor pentru aderarea la spaţiul Schengen de către statul membru analizat, acesta neputând fi exercitat în mod abuziv, discreţionar, în lipsa unor argumente care să vizeze cauza, având în vedere că interpretarea sistemică a TUE (Tratatul privind Uniunea Europeană n.r) obligă la îndeplinirea obligaţiilor asumate în cadrul Uniunii cu bună-credinţă, conform principiului cooperării loiale, cu respectarea valorilor egalităţii, fără nicio discriminare”, se arată în document, care subliniază că aceeaşi interpretare este validată şi de Parlamentul European prin Rezoluţia din 18 octombrie 2022.
Aderarea la Spațiul Schengen este decisă în unanimitate
Decizia de aderare la Spațiul Schengen se ia în unanimitate de reprezentanții statelor membre, în Consiliul JAI. În cazul României și Bulgariei, pe lângă criteriile de natură tehnică, reprezentanții mai multor state europene, în principal Olanda, au introdus și un criteriu politic, care nu apare în tratatele oficiale. Este vorba despre respectarea statului de drept și independența justiției.
Olanda s-a opus aderării României și Bulgariei la Schengen considerând cele două state nu respectă acest criteriu politic și au mari probleme cu corupția și independența justiției. În loc să-și rezolve aceste probleme, semnalate, oficialii de la București s-au încăpățânat să susțină că țara noastră îndeplinește criteriile tehnice. Practic a fost un dialog al surzilor, în care Olanda solicita ceva, iar România răspundea cu altceva.
Lucrurile au părut că se mai îmbunătățesc la Consiliul JAI de la începutul lunii decembrie anul trecut, când politicienii de la Haga dădeau impresia că sunt în favoarea aderării țării noastre. De această dată s-a opus Austria, care a reclamat rutele de migrație clandestine care trec prin țara noastră. Oficialii de la București s-au declarat nedreptățiți de votul negativ dat de Austria, dar nu au fost prea convingători în ceea ce privește combaterea traficului cu migranți ilegali.
România înregistrează pierderi uriașe
Petiția depusă de asociația condusă de Răzvan Nicolescu se concentrează pe aceleași criterii tehnice. Potrivit sursei citate, surse independente indică un cost de oportunitate al neaderării la spaţiul Schengen de peste 2 miliarde euro pentru România anual, iar procesul de aderare este întârziat cu peste zece ani.
Petiția menționează că, prin art. 54, Carta interzice în mod expres abuzul de drept, stabilind că niciuna dintre dispoziţiile Cartei nu trebuie interpretată ca implicând vreun drept de a desfăşura orice activitate sau de a îndeplini orice act îndreptat împotriva oricăruia dintre drepturile şi libertăţile recunoscute prin Cartă sau de a le impune restrângeri mai ample decât cele prevăzute prin aceasta. Atât Actul de Aderare al României, cât şi cel al Croaţiei, prevăd că deciziile se adoptă de către Consiliu, după consultarea Parlamentului European, hotărând cu unanimitatea membrilor săi.
„Aşadar, rezultă că pentru a fi validă, decizia Consiliului trebuie să îndeplinească o serie de condiţii, în mod cumulativ: trebuie luată în conformitate cu procedurile Schengen aplicabile adică trebuie să aibă în vedere în mod obligatoriu şi exclusiv îndeplinirea sau nu a condiţiilor pentru aderarea la Spaţiul Schengen de către statul membru asupra căruia urmează să decidă; trebuie să ţină seama de raportul Comisiei; trebuie să fie precedată de o consultare cu Parlamentul European; trebuie luată în unanimitate. Condiţia votului exercitat cu bună-credinţă, conform principiului cooperării loiale a fost încălcată”, se precizează în contestație.
Răzvan Nicolescu acuză Austria că încalcă tratatele UE
Răzvan Nicolescu semnalează că în poziţia oficială a Austriei, publicată la data de 9 decembrie 2022, argumentele nu vizează aspecte ce ţin de îndeplinirea condiţiilor pentru aderarea României la Spaţiul Schengen, ci îngrijorări legate de faptul că Spaţiul Schengen nu ar funcţiona corect.
El a arătat că votul din Consiliul JAI nu a ţinut seama de raportul Comisiei Europene şi, deşi România respectă toate condiţiile pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen încă din 2011, aceasta a acceptat ca o nouă evaluare să fie realizată în perioada 9-11 Octombrie 2022. Comisia Europeană a aprobat rezultatul raportului şi l-a publicat în cadrul Comunicării din 16 noiembrie 2022.
În concluzie, autorii sesizării solicită Comisiei de Petiţii să constate încălcarea art. 4 alin. (3) din TUE privind cooperarea loială a Austriei cu România şi Uniunea Europeană în ansamblul sau şi să ia măsurile instituţionale necesare pentru ca această situaţie să nu creeze un precedent. În plus, încălcarea articolelor din TUE privind cooperarea loială între instituţii de către Consiliul UE trebuie constată şi ea rapid având în vedere că termenul de contestare la Curtea Europeană de Justiţie ar putea expira în data de 7 februarie 2022, precum şi să întreprindă toate demersurile instituţionale necesare pentru ca punctul ce priveşte aderarea României la Spaţiul Schengen să fie repus pe agenda de vot a Consiliului în regim de urgenţă, având în vedere că primul vot a fost exercitat cu încălcarea legislaţiei europene.