Noile metode de fabricare, prin care se reduc compuşii toxici, nu fac margarina mai sigură pentru consum.
Margarina rămâne un produs blamat de nutriţionişti, cu risc pentru sănătate, deşi producătorii încearcă să demonstreze, prin diferite campanii, că metodele mai noi de fabricaţie fac acest produs absolut sigur.
Deşi prin tehnicile mai noi de fabricaţie margarina nu mai conţine o cantitate mare de compuşi toxici, cum se întâmpla în trecut, ea este în continuare periculoasă. Cantitatea de substanţe toxice este într-adevăr diminuată, dar acestea sunt mult mai nocive, din cauza transformă rilor prin care trec în laborator, susţin medicii. Compuşi toxici mai puţini, dar mai agresivi Procedeele mai noi de fabricaţie, cum este interesterificarea, fac din margarină un produs mai sigur, a arătat ieri, într-o conferinţă de presă, compania Unilever, unul dintre cei mai mari producători de margarină. Prin interesterificare se evită formarea de acizi graşi trans (cunoscuţi ca fiind toxici), cum se întâmplă în cazul hidrogenării, un procedeu mai vechi. Aceşti acizi sunt extrem de agresivi pentru vasele de sânge, crescând riscul apariţiei bolilor cardiovasculare.
Nutriţioniştii apreciază că aceşti compuşi sunt la fel de dăunători pentru organism, ca şi colesterolul. „Noul proces de producţie nu utilizează hidrogenarea şi, în consecinţă, nu se formează acizi graşi trans. Margarina ajunge să conţină maximum 0,5% acizi graşi trans, o cantitate infimă.
Acestea provin, de fapt, din uleiurile folosite în procesul de producţie. În comparaţie, untul poate conţine şi 4%“, a precizat, ieri, Rodica Vamanu, specialist în nutriţie la Unilever, compania care are pe piaţa românească trei titluri de margarină. Argumentele producătorilor însă nu sunt destul de convingătoare pentru medici. „Cele două procedee de fabricaţie (hidrogenarea şi interesterificarea) sunt la fel de nocive. Margarina produsă prin hidrogenare nu este bună din cauza acizilor graşi trans. Interesterificarea, pe de altă parte, este un procedeu prin care se distruge structura naturală a grăsimii şi se înlocuieşte cu una artificială, prin redistribuirea la întâmplare a acizilor graşi. Acizii artificiali sunt mai nocivi decât cei naturali.
Cum s-a demonstrat în timp că hidrogenarea este nocivă, aşa se va demonstra şi cu interesterificarea“, este de părere profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.