Candidatul PSD la alegerile pentru Parlamentul European vorbește despre absența dezbaterilor pe teme europene și crede că ar fi posibilă o mare coaliție între populari și socialiști.
Sorin Moisă nu se ferește să-l critice pe Martin Schulz pentru declarațiile în care părea că acceptă ca pe un fapt împlinit ocuparea de către Rusia a Crimeei, însă precizează că nu a văzut citatul incriminat. În interviul pentru „Evenimentul zilei”, el explică prezența pe listele PSD prin faptul că, doctrinar, se simte apropiat de laburiștii britanici sau de democrații americani.
Evenimentul zilei: Cum comentați absența dezbaterilor pe teme europene în această campanie? Sorin Moisă: Este o realitate larg răspândită în Europa. Un paradox toxic este că se discută teme europene în țări cu mișcări populiste radicale de tip UKIP în Marea Britanie. Acolo viața politică națională s-a reorientat în jurul unui protest caricatural împotriva UE, care e făcută țap ispășitor pentru frustrările post-imperiale și subțierea clasei de mijloc adusă de globalizare și criza economică. Din păcate, Franța trăiește ceva similar. În România, elefantul din cameră sunt alegerile prezidențiale din toamnă și ar fi greu, cu o cultură politică foarte pătimașă, să facem excepție de la tradiția aceasta nefericită.
Băsescu l-a acuzat pe Ponta că a deturnat campania și a transformat-o într-una pentru prezidențiale. Cred că explicația este deja dată la întrebarea precedentă. Partizanate și prepoziționări pentru toamnă au existat de ambele părți, iar premierul nu are constrângeri formale în acest sens.
Sunt și acuzații de nepotism. Să judecăm împreună. Nepotism înseamnă că persoana protejată datorează cariera protectorului. Daciana Sârbu este în politică de peste 10 ani și în Parlamentul European din 2007. Listele pentru 2009 au fost semnate de Mircea Geoană, atunci lider al partidului. Ce ar fi trebuit să se întâmple, să renunțe la carieră doar pentru că soțul a ajuns lider de partid? Același raționament se aplică și doamnei Vălean. Ar fi misogin și foarte bizar să pretindem eliminarea lor de pe o scenă pe care erau deja.
Cum comentați afirmația lui Martin Schulz, potrivit căreia Rusia a încălcat dreptul internațional în Crimeea, dar „trebuie luată în considerație realitatea”, care este că „peninsula aparține Rusiei”? Dacă Schulz ar fi sugerat într- adevăr o resemnare fatalistă în fața unui act de agresiune halucinant și barbar din partea Federației Ruse, atunci aș fi în total dezacord cu el. N-am reușit însă să găsesc citatul complet, în contextul lui. Comportamentul Rusiei nu are nicio scuză, nicio circumstanță atenuantă.
Este posibilă o mare coaliție PPE-PSE după aceste alegeri? Este posibilă și, în fața delirurilor extremiste de tot felul, o mare coaliție de tip german mi se pare o soluție bună în această etapă.
Cine credeți că ar trebui să fie candidatul României pentru poziția de comisar european? Eu pot fi subiectiv, lucrând împreună cu Dacian Cioloș în ultimii ani. Obiectiv însă, interesul României este să păstreze Agricultura și evident Cioloș este singura carte potrivită pentru asta. De ce? Pentru că e un portofoliu greu, sensibil, cu riscuri mari în caz de criză. Noul președinte al Comisiei va avea interesul să se focalizeze pe câteva priorități mari ale Europei (guvernanța economică, criza ucraineană, securitatea energetică) și să aibă la agricultură pe cineva care să știe bine portofoliul, să fie acceptat de fermieri, deci să-i poată acoperi acest flanc vulnerabil. Nu văd care alt comisar posibil nominalizat de oriunde în Europa ar răspunde mai bine acestor criterii. Un alt portofoliu compatibil cu profilul lui Cioloș este dezvoltarea regională. În cazul unei alte nominalizări, portofoliul va depinde de profilul persoanei, și, evident, ca și în cazul lui Cioloș, de negocierea politică generală la nivel european.
„Nu există un excepționalism românesc al răului în politică”
Care sunt problemele României politice văzute de la Bruxelles? Corupția? Corupția este o problemă istorică în România, dar sub ochii noștri se dizolvă impunitatea și, implicit, modelul de recrutare a elitei politice. De un lucru sunt sigur: nu există un excepționalism românesc al răului, în politică, în administrație, în societate, așa cum deseori cu sete mulți dintre compatrioți proclamă. Tindem prea ușor să-i vedem pe alții prin definiție buni și pe noi neapărat cu o esență putredă. Avem lucruri de reglat, dar esența noastră este normală, și avem multe motive de mândrie.
De ce înregistrăm un dezastru în atragerea fondurilor europene? A fost, nu mai e, un dezastru care se transformă într-o lecție de proporții istorice de pe urma căreia vom profita. Cauza cea mai profundă a acestei situații a fost încăpățânarea elitei politice românești din post-comunism de a nu profesionaliza administrația românească și, mai recent, eșecul „modernizării statului”. Lucrurile au ajuns la paroxism în 2010-2011, ducând la blocarea până în 2012 a cinci mari programe operaționale. Fără niciun fel de partizanat, guvernul Ponta are meritul de a fi reinventat părți importante din administrația românească și a de a fi deblocat programele. Pregătirile pentru noua perioadă – care nu sunt întârziate în raport cu celelalte state membre cum se poate afla ușor de pe site- ul DG Regio – prilejuiesc digerarea greutăților 2007-2013. Se vor introduce costuri standard, caiete de sarcini tip, se vor elimina avize inutile, limitându-se arbitrarul și frauda.
A existat o dispută publică între miniștrii români ai Fondurilor Europene și de Externe și ministrul suedez al Afacerilor Europene... Este o miză electorală în Suedia. E sigur că gradul de asumare reală a problematicii romilor de către România în ultimii doi ani a crescut foarte mult.
Slăbiciunea UE este manifestă în criza ucraineană. Ce bază putem pune pe UE să ne apere interesele în fața unei agresiuni? UE este un gigantic mecanism de gestionare în comun a suspiciunii. Proiectul originar nu a fost conceput pentru a proiecta putere externă, ci pentru a rezolva probleme interne, europene. UE trebuie acceptată pentru ceea ce este, iar garanția supremă de securitate este NATO, deci SUA.