Actualitate
INTERVIU EVZ. Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu: S-a făcut ordine printre universităţi - 12 sunt de elită
Premieră în sistemul educaţional: locurile de masterat şi cele de doctorat vor fi repartizate cu precădere instituţiilor de învăţământ superior de top. Cine vrea mai mulţi bani, să facă performanţă!
În învăţământul superior, începe să se aleagă grâul de neghină. Asociaţia Universităţilor Europene a finalizat procesul de clasificare, iar ministrul Educaţiei a anunţat ieri rezultatele. Avem 12 universităţi de top, încadrate în categoria "Universităţi de cercetare avansată şi educaţie". Cea de-a doua categorie, "Universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică", este alcătuită din universităţile de artă, cele militare, şi altele 15. Restul, sunt încadrate în categoria "universităţi centrate pe educaţie".
"Banii vor merge spre performanţă"
"Studenţii, părinţii lor şi angajatorii pot să evalueze acum mult mai bine oferta universităţilor şi a programelor de studii, în functie de necesităţile fiecăruia", a spus Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei.
"Mesajul meu pentru plătitorii de taxe este că banii lor vor merge către universităţile care fac performanţă", a adăugat ministrul.
Primul efect al acestei clasificări priveşte programele de masterat şi doctorat, acordate până acum haotic ori preferenţial de ministerul Educaţiei. Universităţile din prima categorie vor primi în acest an cu 20% mai multe locuri pentru masterat şi doctorat, celor din a doua categorie li se reduce numărul locurilor la doctorat, iar cele din a treia categorie primesc doar 1,6% din locurile pentru doctorat.
Într-un interviu acordat EVZ, ministrul Educaţiei a vorbit despre efectele resimţite în universităţi în urma acestei clasificări şi a rezultatelor slabe de la Bac.
Evz: Ce înseamnă clasificarea pentru învăţământul superior? Daniel Funeriu: În întreg învăţământul superior, niciodată nu a fost făcută lumină, pentru că nu s-a dorit acest lucru. Era foarte comod ca ministrul să aloce locurile după bunul plac al stiloului şi al amicilor politici. Acum, arbitrarul politic nu mai există.
Ce se va întâmpla în anii următori cu facultăţile dacă vor lua Bac-ul foarte puţini elevi? Universităţile slabe vor rămâne fără candidaţi, pentru că tinerii vor merge la universităţile bune. Este datoria noastră să le spunem celor care au luat Bacalaureatul, părinţilor şi angajatorilor, la ce să se aştepte de la universităţile României. De aceea este atât de importantă această evaluare. Cât de mulţumit sunteţi deorganizarea acestui examen de Bacalaureat? Sunt destul de mulţimit de organizare,inspectorii şcolari generali şi cadrele didactice au raspuns chemării ministerului la toleranţă zero faţă de orice fel defraude. Pe o scară de la 1 la 5, unde cinci e nota maximă, ce notă aţi acorda Bacalaureatului, din punct devedere al corectitudinii? 9, 50 (râde). A fost corect organizat, transmiterea subiectelor a fost corectă, nu s-au scurs informaţii. Cum vă explicaţi situaţia de laMehedinţi, unde în a doua sesiune au promovat de trei ori mai mulţi faţă de alte judeţe?Ne-am interesat ce s-a întâmplat acolo. Mi s-a raportat că, după prima sesiune, s-a organizat în foarte multe şcoli pregătire intensă cu elevii, acesta poate fi un fenomen. Al doilea fenomen: fiind foarte mulţi picaţi, e posibil ca numărul celor picaţi cu note între 5 şi 6, deci cei picaţi la limită, să fi fost mare. În al treilea rând, pot fi responsabile de aceste rezultate lucruri care nu mi-aş dori să fie adevărate. Am cerut date pentru a vedea exact modul cum au crescut notele şi să avem o situaţie statistică. Apoi, în funcţie de aceste rezultate, vom trimite o echipă de control să vedem situaţia la faţa loculuişi să luăm măsurile care se impun. Inspectorul de acolo estefoarte deschis. Mi-aş dori ca, totuşi, acele pregătiri să fi dat rezultate. Un alt caz intens discutat a fost Suceava. Acolo, mi s-a raportat că majoritatea sălilor au avut câtedouă camere. Am tot spus că nu camerele contează, ci profesoriidin spatele lor. Nu am semnale că ar fi fost acolo lucruri incorecte, am încredere în inspectori, dar ne vom uita şi acolo. Să remarcăm totuşi că peste tot rata de promovare a scăzut semnificativ. Mulţi dintre cei care au picat Bac-ul în această sesiune vă învinuiesc pentru acest eşec. Ce le transmiteţi?Într-o societate, e corect ca fiecare să fie plasat unde îi este locul. Faptul că au picat Bac-ul nu trebuie văzut ca o mare tragedie, pentru că fiecare dintre ei a dobândit competenţe. Nu vor avea posibilitatea să meargă la o universitate, dar pot încerca şi în anii următori. Dacă vor învăţa, vor lua Bac-ul, dar pot să urmeze o meserie în domeniul în care s-au pregătit. Vă propun un execiţiu de imaginaţie. Aveti 18 ani şi aţi picat Bac-ul. Ce faceţi?Nu pot să vă răspund. Eu mi-am planificat lucrurile acestea, am învăţat încât să îmi meargă bine la şcoală şi să nu am probleme cu aşa ceva. E greu să te pui în locul altcuiva. Dar ştiu că aş fi mândru dacă l-aş fi luat anul acesta, pentru ca a fost un Bacalaureat cinstit şi diploma aceasta chiar valorează ceva. Pot să spun însă cum procedez când îmi este greu. Strâng din dinţi şi merg mai departe. Trebuie să perseverăm, să fim serioşi, un eşec poate să îţi spună nişte lucruri despre tine însuţi şi să te ajute să fii mai bun. Există o strategie a ministerului, eventual în parteneriat cu Ministerul Muncii, pentru cei care au picat? La Ministerul Muncii sunt mii de locuri de muncă, şi puţine cer studii superioare. Strategia este o creştere economică de calitate şi reclădirea unui învăţământ profesional de calitate în Romania. Soluţia este ca învăţământul profesional să nu fie o rută a eşecului, ci să fie pentru ceicare vor să facă o meserie şi se pregătesc pentru ea. Există şcoli cu promovare zero sau aproape de zero. Ce se va întâmpla cu ele?Ar fi foarte spectaculos să acţionăm radical, să schimbăm directori. Dar trebuie să ne punem câteva întrebări. Prima este: cine sunt elevii care au intrat în aceste licee? Cum poţi să îi ceri unui director să facă performaţă cu un elev care abia ştie să scrie şi să citească la intrarea în clasa a IX-a. Există un liceu din Bucureşti cu rată de promovare de aproximativ 20%, şi unde toţi absolvenţii şi-au găsit locuri de muncă bune, care nu necesită Bacalaureatul. Ei au stat în şcoală pe un parcurs de formare care nu era pentru ei. Nu trebuie să ne încăpăţânăm să îi ducem până la Bacalaureat, unde poate nu îşi au locul, ci să le oferim un învăţământ profesional de calitate. Ce măsuri luaţi în urmarezultatelor de la Bac? Aceste rezultate ne obligă la acţiuni pe termen scurt, mediu şi lung. Cele pe termen mediu şi lung decurge evident din aplicarea legii educaţiei naţionale. Ar fi o iresponsabilitate politică majoră să modificăm legea educaţiei naţionale. Sunt oameni al căror unic interes sunt banii, iar ei ardori schimbări. Ar fi o mare greşeală să o modificăm, pentru că toate soluţiile se găsesc în această lege, şi ea ne permite săluăm măsuri imediate. Spre exemplu, una din ele este reintroducerea obligativităţii orei de lectură, pentru că stăm foarte prost la partea de alfabetism funcţional. O serie de alte măsuri imediate vor fi anunţate înainte de începerea anului şcolar, iar acestea vor viza clasele a XI-a şi a XII-a, astfel încât situaţia din acest an de la Bacalaureat să nu se repete. Când vom putea vorbi de un Bacalaureat diferenţiat?Conform legii educaţiei naţionale, examenul de Bacalaureat diferenţiat (şi acum are un grad dediferenţiere), va fi începând cu generaţia intră în clasa aIX-a în 2012-2013. Ei trebuie pregătiţi pentru modul în care seva da Bacalaureatul. Nu ne jucăm cu traiectoria educaţională a elevilor. Cred că este pentru prima dată când, doi ani de-a rândul, dăm Bacalaureatul la fel. Nu cred în schimbarea regulilor de la un an la altul. Singurul lucru pe care l-am schimbat anul acesta a fost calendarul. Ce se va întâmpla în câţiva ani cu universităţile dacă nu vor avea candidaţi, situaţie cu carese confruntă anul acesta?Universităţile slabe vor rămâne fără candidaţi, tinerii vor merge la universităţile bune. Măsurile din învăţământul preuniversitar nu pot rămâne fără corespondent în cel superior. E datoria noastră să le spunem elevilor, părinţilor, angajatorilor, la ce să se aştepte de la universităţile României. De aceea, această evaluare a universităţilor este foarte importantă. Trebuie să punem lumină în sistem. Doar fantomelor trecutului le e teama de lumina din sistem. Ce face ministerul Educaţiei pentrua se asigura că oferta universitară este corelată cu cerinţele depe piaţa muncii?Există o prevedere în legea educaţiei naţionale care spune că gradul de adecvare la piaţa muncii este considerat criteriu de calitate. Trebuie să urmărim angajabilitatea studenţilor, ceea ce nu prea se face acum. Niciodată nu s-a dorit să se facă lumină în învăţământul superior, pentru că era foarte comod ca, neavând date, ministrul să aloce locurile după bunul plac al stiloului său şi al amicilor politici. Acum, arbitrarul politic nu mai există. Nu s-a vrut să se facă lumină. Nici în preuniversitar, nici în universitar. Ştia o ţară întreagă că se fraudează. Oare miniştrii Educaţiei nu ştiau? Ori erau singurii din România carenu ştiau, ori ştiau, şi nu făceau nimic, ceea ce e şi mai grav. La fel şi în învăţământul superior. Dacă am avea aceste date, lucrurile ar fi foarte clare. De acum înainte le vom avea, pentru că legea educaţiei cere universităţilor să ţină aceste date. Adecvarea pe out-put, adică pe ce iese din universităţi, va stabili viitorul universităţilor şi finanţarea lor. Mai concret, despre ce fel de date e vorba?Trebuie urmărit, de exemplu, salariul mediu la angajare, timpul până la un prim job, procentul celor care, la cinci ani de la terminarea unui program de studiu, lucrează în domeniul studiat. Dacă procentul este mare, înseamnă că programul de studiu este adecvat la piaţa muncii. Dacă nu, înseamnă că universitatea este pe lângă realitate. Am început deja să avem astfel de date, pe baza cărora s-a şi făcut clasificarea universităţilor. Dacă s-ar fi făcut acum 20 de ani ceea ce facem acum, am fi fost într-un cu totul alt loc. Să vă dau un exemplu: gândiţi-vă că 20 de ani cei care ieşeau din şcoli nu ar fi ştiut derivate, integrale ori fizică cuantică, dar ar fi ştiut două lucruri simple: că nu poţi să fraudezi în viaţă şi că, dacă eşti bun, reuşeşti. Ar fi însemnat să avem cinci milioane de oameni în România care nu ştiu să dea şpagă, care nu ştiu să ia şpagă şi pentru care astfel de comportamente sunt interzise. Nu s-a început acum 20 de ani? Nu este un motiv să nu începem acum. Eu vreau o Românie care stă cu fruntea sus, nu o Românie care stă cu mâna întinsă. Vorbiţi cu Antonescu, Ponta şi fraţii lor de cruce dacă vreţi o Românie cu mâna întinsă. De ce întarzie noua curriculă?Toată lumea aşteaptă manualele noi. Se fac două confuzii majore. Schimbarea manualelor nu înseamnă un nou curriculum. Dacă am pretinde că facem o schimbare de curriculum doar schimbând manualele, nu am face decât o reformă periferică. Modificările curriculare sunt lucruri extrem de importante care trebuie făcute într-un anumit ritm. Vă asigur că vom intra într-o normalitate curriculară din 2012-2013, aşa cum am promis la începutul mandatului. Un lucru care trebuie înţeles este că un curriculum schimbă conţinuturi dar, indiferent de conţinuturi, un set de valori, de atitudini, de comportamente, poţi să deprinzi, indiferent de conţinuturi. În toamna anului trecut era programată o dezbatere privind cadrul de referinţe, pe baza căruia se poate realiza curricula. Nu s-a mai realizat, şi acolo s-au împotmolit lucrurile. În ceea ce priveşte cadrul de referinţă, există la ora actuală mai multe variante, care se vor materializa foarte curând. Este o întreagă discuţie, care trebuie purtată separat. Când vom avea primele manuale cu conţinuturi noi? Începutul de an şcolar 2012-2013. Noi ne-am obişnuit cu ideea că un profesor trebuie să predea din manual, sau să parcurgă tot manualul. Manualul trebuie să aibă un alt rol. La o anumită clasă, care este mai bună, poţi să faci ceva mai mult decât manualul. La alta, poate e suficient să faci doar anumite lucruri din manual. Nu trebuie să aibă rol de Biblie, ci să fie linia directoare, sursa pe care te sprijini când faci un plan individualizat de învăţare. REACŢII "Ne afectează reputaţia" Rectorii universităţilor încadrate în cea de-a doua şi a treia categorie se tem că această clasificare va afecta reputaţia instituţiilor. Ioan Talpoş, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara crede că este absurd ca universitatea pe care o conduce să nu fie încadrată în prima categorie. "La nivel mondial, pe partea de cercetare, suntem singura universitate românească bine clasată. Nu ştim exact criteriile în funcţie de care noi am fost poziţionaţi în cea de-a doua categorie. Ne afectează faptul că nu vom putea organiza programe doctorale. Zilele următoare aşteptăm clarificări, poate înţelegem şi noi cum s-a făcut clasificarea", spune nedumerit rectorul. La fel de surprins s-a arătat şi Alexandru Moisuc, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului. "Această clasificare mă face să cred că este vorba despre o mare greşeală. Nu cunosc criteriile după care a fost făcută ierarhizarea universităţilor. Din 1964, universitatea noastră organizeazăstudii doctorale. Ar fi o mare pierdere să nu le mai putem organiza. Ne afectează reputaţia universităţii."Ceva mai optimist se arată Constantin Copotoiu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş. "Nu ne afectează clasificarea. Este bine să existe o clasificare, la anul poate vom mai evolua şi noi şi vom ajunge în prima categorie de universităţi. Amdiscutat cu ministrul şi am înţeles că nu ne afectează în niciun fel această clasificare. Publicaţiile ISI sunt cele care au făcut diferenţa între noi şi celelalte universităţi. Universitatea noastră am înţeles că va avea 22 de locuri la doctorat. Şi universităţile din categoria a 3-a pot avea studii doctorale", spune rectorul. Vezi AICI lista completă a universităţilor şi criteriile de clasificare CITIŢI ŞI:
- Dezastru şi la a doua sesiune a Bac-ului, urmează apocalipsa facultăţilor. Vezi ce notă ai luat!
- Sesiune de coşmar la BAC. VEZI SUBIECTELE & SOLUŢIILE
Recomandările noastre
