Ultima parte a interviului cu fostul judecător Ion Popa. Aprecierile sau dezvăluirile sale sunt lucruri cu greutate fiindcă domnia sa a cunoscut din interior ce s-a întâmplat în Justiția românească în ultimii ani.
Autorul al cărții ”Noaptea dreptății românești 2009-2020”, Ion Popa face o analiză științifică despre ce s-a petrecut în parchete și în instanțe, în CSM și în Ministerul Justiției, ce a fost și ce a însemnat colaborarea prin protocoale dintre instituțiile justiției și SRI. Interviul acordat Evenimentului zilei este o radiografie curată a modului în care Justiția a fost modelată ca să servească unora care s-au considerat puternicii statului.
Ion Popa crede, și explică de ce o face, că România a fost un experiment în ceea ce privește schimbarea Justiției pentru a fi controlată.
Schimbarea Justiției a avut un plan gândit din afara țării
D.A.: Unde credeți că a fost centrul de comandă?
I.P.: Intern, așa cum spuneam, președintele le coordona.
D.A.: Și cine le gândea?
I.P.: Evident că cineva din afara țării care avea putere de decizie și la nivel instituțional.
D.A.: Credeți că este un masterplan care a venit de afară?
I.P.: Să ne uităm la reacția Uniunii Europene prin toate instituțiile sale. Evident că de afară vine. Uniunea Europeană a reacționat extrem de agresiv, de dur, am putea spune și incorect, din punctul meu de vedere, față de modificarea legilor justiției, spre exemplu. Nu putea cineva din interior, oricât ar fi el de președinte, nu ar putea să influențeze o întreagă entitate de instituții europene care toate să vină în același sens și să ajute, massmedia europeană. Tot ce a apărut în media europeană a fost pro președinte, pro inițiativele președintelui, contra guvernării care a modificat acele legi. D.A.: Vă pot da eu o explicație pe care o atingeți și dumneavoastră în carte. România este considerată în continuare cea mai coruptă țară pentru că în primul rând asta spunem noi. Pe de altă parte, nu există nicio firmă străină care a mituit un oficial care să fie inculpată, toți au marea calitate de denunțători.
I.P.: Este unul din principiile de funcționare ale DNA, justiția selectivă în sensul că i-a luat pe unii și nu i-a luat și pe alții. Iar această chestiune că îl iei pe afeceristul român sau pe un om politic român, dar nu spui de cel care a dat mită...
D.A.: Nu că nu spui, spui, dar el este așa, într-o zonă de bunăvoință.
I.P.: Nu spui în sensul că nu este nicio măsură instituțională. Românul este inculpat. Cu atât mai mult este o acțiune lansată și de afară au susținut curentul de opinie împotriva guvernului Dragnea – PSD și toate au fost favorabile președinților în funcție. Cred că inițiatorii acestui proiect n-au fost interesați niciodată cu adevărat de guvernare, ci de câștigarea funcției de președinte pentru că asta era esențială. Dacă ai funcția de președinte poți să-ți asiguri multe pârghii prin care să influențezi decizia statală, chiar dacă direct, chiar dacă indirect.
D.A.: Credeți că proiectul pilot s-a încheiat?
I.P.: Nu, nu s-a încheiat. A venit un nou ministru de justiție care iată ce opțiuni are. Și e evident că nu, nu s-a încheiat și o vedem foarte clar.
D.A.: Din punct de vedere instituțional mai identificați două instituții care vor fi asaltate în perioada următoare, Curtea Constituțională și Avocatul Poporului?
I.P.: Parlamentul a constituit de-a lungul timpului o redută de asaltat foarte bună, de aceea și problema cu corupția Parlamentului care consumă bani și nu fac nimic. Curtea Constituțională, pentru că în actuala ei componență probabil nu poate fi orientată, sugestionată spre anumite decizii și deciziile pe care le-a cam luat în ultimii 2-4 ani nu au fost în concordanță cu temele proiectului pe care le-am arătat eu.
D.A.: Exista o anumită stare de precaritate morală în zona magistraturii?
I.P.: În ce sens?
D.A.: În sensul în care supraviețuirea a devenit o opțiune individuală. Deci magistrații nu se mai văd pe ei ca pe un corp profesional.
I.P.: Că sunt divizați asta e clar. Nu știu dacă se mai văd ca pe un corp profesional, dar oricum asociațiile atunci când reacționează, reacționează în numele tuturor. Numai că ați văzut că unii reacționează într-un fel, iar altele reacționează pe un sens invers pe aceeași temă. Nu știu dacă în aceste condiții mai putem vorbi de un corp profesional unitar. Unii ar putea spune că e bine, diversitatea opiniilor este bine venită. Da, dar în probleme de maxim interes pentru întregul corp profesional ar fi bine ca toate aceste opinii să fie unitare. Există totuși sentimentul plăcut uneori de apartenență la corpul profesional al magistraților. Din păcate pe unele zone, el a cam fost deformat și solidaritatea de grup, de breaslă profesională, s-a transformat în altceva, mai neplăcut.
Previziune despre ce se va întâmpla cu Justiția în următorii doi ani
tfa
D.A.: Ce credeți că se va întâmpla în perioada imediat următoare, în următorii 2 ani să zic, cu sistemul de justiție din România?
I.P.: Repet, dacă nu se întâmplă nimic deosebit în România, secția de investigare va fi desființată, va fi înființat ceva similar acestei secții, procurorii care lucrează acum acolo se vor împrăștia fiecare la unitățile de parchet de unde au venit.
D.A.: Credeți că se va reînființa iar în interiorul DNA?
I.P.: Nu, nu cred. Se vor feri probabil de acest lucru pentru a nu da de bănuit.
D.A.: Și atunci unde se va duce, la Parchetul General?
I.P.: Se va găsi o zonă în care să o plaseze, probabil la Parchetul General. Ce va fi important însă va fi modul de numire în cadrul acestei secții, pentru că foarte importanți sunt oamenii care acționează într-o anumită zonă sau în cadrul unei anumite instituții. Cei de acum vor pleca și vor fi numiți alții. Probabil procedura de numire va fi tot pe sistemul zonei de Parchet, nu așa cum a fost acum cu implicarea și a judecătorilor. Cred că tot în CSM va fi, dar va fi la nivelul secției de procurori. Procurorii au fost nemulțumiți că actualii componenți SIIJ au fost numiți de o comisie formată majoritar din judecători. În opinia mea, aparent nemulțumirea lor este firească pentru că e zona noastră de procurori și e firesc ca noi să numim procurorii. Dar având în vedere competența lor în materia anchetării infracțiunilor săvârșite și de judecători, în opinia mea cred că și în viitoarea reglementare ar trebui numiți procurorii de acolo tot de o comisie de judecători pentru că judecătorii sunt singurii independenți din sistem. Chestiunea cu independența procurorului este o chestiune cu totul relativă că nu poți să fii independent ca să ceri voie pentru ca lucrarea ta să ți-o confirme cineva. Nu se va întâmpla cu judecătorii, vor fi numiți tot de procurori, se vor liniști pe acest aspect. Cred că vor încerca niște discuții și pe pensia de serviciu, pentru că și în acea zonă în cadrul unor discuții așezate, fără patimă, se pot aduce anumite finisări instituției pe pensii de serviciu. Fără îndoială este necesară. Am scris studii foarte multe unde am arătat de ce această pensie este necesară. Dacă vreți măcar și prin simplul fapt că în momentul în care te încadrezi în funcție, ca la orice corporație, ți se oferă un pachet și acel pachet cuprinde servicii, avantaje salariale, ș.a.m.d. Judecătorului, la intrarea în funcție, i se impun anumite interdicții și i se oferă și acest pachet în care este inclusă și pensia de serviciu. Dacă ai oferit-o la intrarea în profesie este evident că tu ai obligația să-ți respecți.
Dar repet, mai sunt finisări. Doamna Turcan amintea că pensiile sunt de la 7.000 la 78.000. Această pensie de 78.000 este unica pensie. Stabilirea ei în acest cuantum are un trecut extrem de cețos și aduce enorme prejudicii întregii profesii, și judecătorilor, și procurorilor.
D.A.: Măcar este un președinte de instanță?
I.P.: Nu. A fost procuror și a fost director de penitenciar, iar la momentul pensionării a acumulat atât sporurile din ministerul Public, Parchetul General, cât și cele de la penitenciar. În mod normal pensia calculată pe un singur tip de sporuri ar fi trebuit să fie la jumătate. Oricum, pensia medie pe pensiile de serviciu este de 12-20 de mii, iar dacă vorbim de vârfurile de la Instanța Supremă a Parchetului General ele depășesc 25.000 de lei.
D.A.: Alte evoluții?
I.P.: Alte evoluții și spectaculoase nu cred că vor mai fi. Va fi menținut același sistem pentru că, din păcate, modificările din 2018, PSD-ul n-a reușit să ducă până la capăt numirea procurorilor de la DNA și DIICOT. A mai adăugat niște ani de vechime, a mai făcut niște comisii pe la CSM, dar a păstrat același mod incorect, în opinia mea, de promovare pe lângă concursul stabilit de legea statutului. Deci tot ce înseamnă carieră profesională trebuie stabilit prin legea statutului. Aceste dispoziții de teleportare a procurorilor sunt în legea organizării judiciare, n-au ce să caute acolo.
D.A.: Eu vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu. Cartea dv. este o carte extrem de utilă celor care vor să înțeleagă. O recomand. Dacă vreți într-adevăr să vedeți cum au evoluat sau involuat lucrurile, citiți această carte! Este fascinantă, mai ales că are o doză de istorie actuală pe care nu o putem refuza.
I.P.: Vreau să fac precizarea că pe copertă nu este întâmplător acel desen stilizat. Din punctul meu de vedere, în ultimii 15 ani justiția a avut rolul de a face praf, ca o oglindă, tot ceea ce înseamnă harta României.