Interdicţii privind camparea şi cicloturismul, în modificările legii ariilor protejate

Amendamentele aduse la legea ariilor protejate de către deputaţii din Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor conţin interdicţii privind turismul ecvestru, camparea şi cicloturismul, arată Radu Mititean, preşedintele Clubului de Cicloturisn Napoca.

Acesta a făcut o listă cu principalele probleme din modificările aduse ordonanţei de urgenţă nr. 57/2007, cunoscută ca legea ariilor protejate, pe care comisia de resort din Camera Deputaţilor le poate aviza pe 1 martie, când se vor vota propunerile de amendamente. EVZ a scris joi despre cea mai periculoasă modificare ce se aduce statutului ariilor protejate – zone cu faună şi floră ce trebuie protejate şi care constituie 18% din suprafaţa ţării – şi anume posibilitatea de a permite construcţiile şi investiţiile.

Însă Mititean susţine că pe lângă această modificare şi alte câteva amendamente propuse de membrii comisiei sunt problematice.

ALTE MODIFICĂRI PROBLEMATICE Blocarea declarării de noi arii protejate, care ar rezulta din modificarea adusă articolului 11 din ordonanţă, care prevede conţinutul documentaţiei necesare pentru instituirea regimului de arie naturală protejată. Astfel, se introduce necesitatea ca aleşii locali să dea un aviz, ceea ce majoritatea nu vor face. „Se constată că, dimpotrivă, în ultimii ani, în majoritatea cazurilor, autorităţile locale au făcut lobby pentru blocarea declarării de noi arii naturale protejate, sau chiar pentru scoaterea din acestea a unor zone deja incluse”, susţine Mititean.

Ariile protejate rămân în continuare pe mâna operatorilor economici.  „Considerăm că de principiu, din punct de vedere juridic, există o incompatibilitate între forma juridică de operator economic (regie autonomă, societate comercială etc.) şi administrarea unei arii naturale protejate, deoarece, pe de o parte, scopul administrării trebuie să fie protecţia naturii în context de dezvoltare durabilă, însă, pe de altă parte, prin definiţie, scopul exclusiv sau principal al unui operator economic nu poate fi altul decât obţinerea de profit”, susţine preşedintele Clubului de Cicloturism Napoca.

Consiliile ştiinţifice, la mâna administraţiilor parcurilor. Se propune menţinerea reglementării potrivit căreia componenta consiliilor ştiinţifice se propune de către administraţia ariilor naturale protejate, „care în cele mai multe cazuri este un operator economic”, atrage atenţia Mititean.  „Considerăm principial greşită o asemenea abordare, pentru că structura de administrare este practic nu doar consiliată şi îndrumată, ci şi implicit controlată de consiliul ştiinţific, care trebuie să decidă cu privire la multe aspecte esenţiale cum sunt zonarea interioară, aprobarea unor activităţi etc.”

Contradicţii cu privire la aprobarea planurilor de management. Astfel, la art. 21 pct. (1) din ordonanţă, în noua lui redactare, se prevede: "Planurile de management şi regulamentele ariilor naturale protejate care au structuri de administrare special constituite ....se aprobă prin hotărâre a guvernului". Iar la următorul articol tot cu privire la competenţa de aprobare a planurilor de management, se prevede cu totul altceva: "Art.22. - (1) Zonarea internă a parcurilor naţionale şi naturale se face prin planul de management, care este aprobat de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor...".

Menţinera abuzurilor în materie de tarifare a accesului. „Un tarif de vizitare s-ar justifica eventual pentru beneficierea de amenajări speciale sau servicii specifice, cum sunt pasarele, punţi, cabluri, balustrade şi alte amenajări realizate pentru vizitarea unor peşteri, canioane, chei sau alte obiective naturale cu relief dificil, sau pentru iluminarea unor peşteri amenajate” sau pentru alte servicii cum ar fi locuri de parcare. Dar, în niciun caz pentru simpla prezenţă sau deplasare în zonă nu nu se poate institui în mod legal un tarif, mai ales că, prin definiţie, un tarif este plata unei contraprestaţii, nu este un impozit sau o taxă”, arată Radu Mititean. Regimul confuz al anumitor clase de peşteri. „Prin actualul proiect de lege se suprimă prevederea că peşterile de clasă A sunt considerate rezervaţii ştiinţifice, fără a li se da o altă încadrare. În schimb, cele de clasa B sunt declarate ca fiind de drept arii naturale protejate din categoria "monument al naturii" iar cele de clasa C ca fiind de drept "rezervaţii naturale". Este greu de găsit logica suprimării încadrării peşterilor de clasă A în vreun tip de arie naturală protejată. În proiectul de lege nu se prezintă nicio motivare a acestor propuneri”, precizează Mititean. Mai mult, noile modificări presupun şi „restricţii inacceptabile” pentru speoturism.

Interdicţii „aberante” privind camparea. Astfel, este interzisă camparea în afara zonelor special amenajate în acest sens. Numai că, „regula propusă nu face nicio distincţie, referindu-se, în general, la ariile naturale protejate, adică inclusiv la întregi masive montane în care nu a existat şi nu există niciun loc amenajat de campare şi nici nu se justifică amenajarea vreunui loc de campare în următorii ani, din cauza fluxului extrem de redus de vizitatori raportat la suprafaţa masivului montan respectiv”, arată Radu Mititean.

Interdicţii „aberante” privind circulaţia cu bicicleta, în afara traseelor special desemnate şi semnalizate. Asta în condiţiile în care în România nu există practic, la ora actuală, trasee oficial marcate pentru circulaţia cu bicicleta în scop turistic şi nici nu există baza legală pentru marcarea lor, în ciuda lobby-ului făcut de ONG-uri. De asemenea, legea amendată cuprinde şi interdicţii privind turismul ecvestru, dar şi pedestru, tot pe acelaşi principiu folosit în privinţa traseelor de cicloturism.