"Evenimentul zilei TV" iti da si in aceasta saptamana "Intalnire cu vedeta preferata".
De astazi si pana luni, 26 martie (data postei), puteti trimite talonul de participare la concurs pe adresa OP 1 CP 10, Bucuresti, si participa la tragerea la sorti pentru o discutie fata in fata cu actorul Horatiu Malaele. Talonul poate fi gasit in editia de vineri, 23 martie, a ghidului TV.
"Premierul" Malaele
Ultima isprava cinematografica a lui Horatiu Malaele este incarnarea primului-ministru din productia "Ticalosii", adaptare dupa romanul "Ciocoii noi cu bodyguard" al lui Dinu Sararu.
EVZ TV: Ce parere aveti despre serialul "La Urgenta", in care ati jucat? Horatiu Malaele: Au fost lucruri care mi-au placut si lucruri care nu mi-au placut deloc. Au fost episoade cu o poveste buna, cu un joc al actorilor bun, camerele de filmat "umblate" cum trebuie. Dar au fost si lucruri ciudate, secvente care se lungeau prea mult, poate eu insumi faceam lucruri care nu-mi placeau. Scenariul era sarac. Actori mari, Rebengiuc, Piersic si altii, erau pusi in situatii minore .Nu poti sa-l chemi pe Marlon Brando sa vina sa inchida o fereastra si sa plece. Una peste alta, a fost o experienta imbogatitoare, datorata, in mare parte, Adelei Harnagea.
In "Ticalosii" jucati rolul prim-ministrului. Cine dintre politicieni v-a inspirat pentru acest rol? Nu m-a inspirat nimeni. Mi-a placut ideea scenariului, cartea lui Dinu Sararu, mi-a placut ambitia lui {erban Marinescu de a face un film politic, despre politicieni corupti, despre fatarnicia grupurilor de interese.
Regizati filmul "Nunta muta". Ati stabilit distributia? Caut inca actorii. Suntem deocamdata in pregatiri, ne luptam sa gasim echipa ideala pentru un film pe care-l dorim bun. E o tragicomedie, inspirata dintr-un caz real. Este un film sustinut financiar, in mare parte, de CNC si Castel Film. Pe ceilalti sustinatori ii asteptam, dupa publicarea acestui material. Despre subiectul filmului nu va pot spune mai mult, pentru ca vreau sa va starnesc si o anumita curiozitate...
Mergeti la castinguri, aveti un impresar? Merg la castinguri. Nu am un impresar, functionez dupa legile proprii, pe propria mea institutie, Horatiu Malaele, unde sunt director si somer in acelasi timp.
Faptul ca sunteti si actor va ajuta in a lucra cu actorii, in calitate de regizor? Evident. Sunt putini regizori care lucreaza cu actorii si mult mai putini cei care stiu sa lucreze cu actorii. Actorii sunt o plamada cu totul si cu totul speciala. Sunt unii critici care apreciaza simplist piesele dupa criteriul "mi-a placut/nu mi-a placut". Este periculos, pentru ca un actor investeste enorm in creatia lui, buna sau rea.
Dar, pana la urma, asta e misiunea criticului, sa critice. E o mare confuzie, un critic nu trebuie sa injure, trebuie sa fie formator de opinie, de scoala, de traseu cultural. Legea lui "a placea" se poate aplica la mine la tara. Criticul de teatru trebuie sa decida intelectual, cu argumente, asupra unei creatii.
Cum vi se pare valul de tineri regizori romani? Tanara generatie e foarte buna, iar dupa dihonia pe care a starnit-o concursul scenariilor de anul acesta i-am vazut mai limpede. Am descoperit niste tineri bataiosi, cu o putere intelectuala certa, regizori care au castigat premii esentiale pentru cinematografia romaneasca. E o generatie tanara ambitionata, care vrea sa faca altceva, sa se rupa de trecut. Cristi Puiu, Porumboiu, Radu Muntean si ceilalti au facut filme mari si au starnit valuri de invidie. E bine sa te iei la tranta cu ei, sa-i bagi in seama si, evident, sa-i lasi sa faca filme.
Fiul dumneavoastra, Bogdan, este student la Regie. Discutati mult cu el despre cum se face un rol, un film? Nu stiu in ce masura generatia lui este interesata de filmele noastre. E o generatie care comunica mai putin cu exteriorul si care va avea un destin propriu… Totusi, Bogdan lucreaza cu mine la "Nunta muta". E unul dintre asistenti.
Jucand un rol pe parcursul a mai multi ani nu ajungeti sa va plictisiti, sa il interpretati in virtutea inertiei? Niciodata nu mi se intampla sa ma plictisesc de un rol. Pentru ca noi, actorii, devenim, in timp, altii. Compozitia spectacolului si publicul se schimba in permanenta. Joci un spectacol inedit de fiecare data, deci nu ai cum sa te plictisesti. Actorul nu este un reportofon, un casetofon care reproduce acelasi text la nesfarsit. Acesta e si unul dintre motivele pentru care teatrul e mult mai emotionant decat filmul. {i tot din acest motiv, daca in cinematografie a fost o criza, in teatru criza aceasta nu a existat, pentru ca teatrul e foarte viu, interactiv. S-a vorbit de o criza a teatrului, dar era vorba mai degraba o criza a spectatorului de teatru, care se rupea de o traditie, de un sistem. Era o forfota a reasezarii, un tumult in el insusi. Ce se intampla in ‘71 nu se va mai intampla in 2007. Spectacolele au acum alta dinamica, alta motricitate.
Aveti ceva din tragismul unui clovn in rolurile pe care le interpretati. Sunteti un om trist? Nu-mi dau seama... Nu-mi dau seama cum sunt perceput de cei care ma privesc. {tiu doar ca ceea ce fac, fie ca pictez, desenez, joc sau regizez este felul meu de a colabora cu lumea.
Ca sa realizati o caricatura e necesar sa cunoasteti inainte "subiectul"? Omul are peste o suta de muschi faciali, fiecare muschi ii antreneaza expresia fetei intr-un anumit fel. Iar muschii sunt antrenati, la randul lor, de o dictatura interioara a emotiilor. Ma preocupa o dominanta faciala pe care omul de obicei nu o expune decat in intimitate. Daca ii prinzi aceasta dominanta, faci o caricatura, un portret reusit.