Finalizarea cadastrului general la nivelul întregii țări este tergiversată, pe fondul unui dezinteres manifestat de anumite primării din România. Edilii din Cluj și Sibiu – păstorite de Emil Boc și, respectiv, Klasus Iohannis, până să fi e ales președinte - nu a înregistrat nici măcar un imobil cu banii puși la dispoziție de ANCPI. Cheltuielile sunt suportate din bani europeni și din din veniturile proprii ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), iar fără intabulare nu se pot elibera autorizațiile de construire a unei case, a unui drum, a unei instalații de apă sau de electricitate și nu se poate dezvolta infrastructura.
Fiecare român are dreptul de a-și intabula, gratuit, proprietatea. Avem și bani europeni alocați pentru acest lucru, iar cadastrarea gratuită a proprietăților a început din anul 2015 și trebuie finalizată până în anul 2023. Însă, ceea ce lasă de dorit, în acest context, este atitudinea unora dintre primari, care nici măcar nu au vrut să acceseze fondurile puse la dispoziție, în acest scop, de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Unii dintre edilii chestionați de „Evenimentul zilei” au precizat că demersul autorităților române nu îi avantajează, iar alții ne-au relatat ce probleme întâmpină cu localnicii care beneficiază gratuit de această oportunitate, dar care nu își dau interesul pentru a verifica documentele.
Nu toți edilii vor să intre în program
Realizarea cadastrului general reprezintă, cu alte cuvinte, crearea unei evidențe reale și complete a tuturor proprietăților din România și este esențială pentru imaginea și economia țării, dar și pentru proprietarii, vânzătorii sau cumpărătorii unui imobil. ANCPI finanțează înregistrarea tuturor proprietăților, prin Programul național de cadastru și carte funciară 2015-2023 (PNCCF), astfel încât cetățenii să nu suporte nici un fel de costuri. Cu toate acestea, există primari care nu sunt interesați să contracteze lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor, obligându-i astfel pe cetățenii care sunt nevoiți săși înregistreze proprietățile să suporte din propriul buzunar cheltuieli care pot ajunge până la 1000 de lei/imobil, în loc să plătească între 60 și 132 de lei/ imobil din fondurile puse la dispoziție de ANCPI.
Avantaje legale
Conducerea ANCPI a explicat, pentru EVZ, că drumul până la cărțile funciare gratuite a fost scurtat în fiecare an.
„Simplificarea legislației referitoare la înregistrarea sistematică a imobilelor a fost și va rămâne, în continuare, pe lista noastră de priorități. Din 2015, de la debutul PNCCF, am crescut, anual, sumele alocate fiecărei unități administrativ-teritoriale (UAT) pentru realizarea cadastrului general. Începând de anul trecut, autorizații primesc bani mai mulți pentru lucrările din zonele greu accesibile..”, a precizat Radu-Codruț Ștefănescu, președinte – director general al ANCPI. Prin urmare, este de neînțeles de ce mulți dintre primari refuză finanțarea mai ales că, odată clarificată situația juridică a imobilelor, aceștia au numai de câștigat: pot încasa mai mulți bani la buget, în urma plății impozitelor, pentru toate imobilele din UAT, conform măsurătorilor efectuate, pot accesa fonduri europene, pot dezvolta infrastructura de orice fel. Astfel, pe lângă faptul că zonele care au cadastru se pot dezvolta, au de câștigat și oamenii de rând, proprietarii, care pot beneficia nu numai de deschiderea gratuită a cărților funciare, ci și de dezbaterea gratuită a succesiunilor.
Topul județelor la cadastru general: Sibiu și Cluj – zero imobile, Olt - peste 100.000 de imobile
În mod surprinzător, două dintre județele cu pretenții – Sibiu și Cluj se află la coada clasamentului atunci când vine vorba de cadastru general, gratuit pentru cetățeni. Practic, niciunul dintre primarii din Cluj și Sibiu nu a înregistrat nici măcar un imobil cu banii puși la dispoziție de ANCPI. La coada clasamentului se află și alte județe, care au înregistrat mai puțin de o mie de imobile în perioada 2005-2018: SatuMare (117 imobile), Neamț (245 de imobile), Mehedinți (364 de imobile), Covasna (754 de imobile), Giurgiu (762 de imobile), Constanța (782 de imobile) și Sălaj (821 de imobile). Pe primele locuri din acest „clasament”, putem observa că județele în care au fost eliberate cele mai multe cărți funciare, în aceeași perioadă, sunt Olt, în care au fost înregistrate peste 105.000 de imobile cu finanțare de la ANCPI, Teleorman, cu peste 83.000, Dolj, cu aproape 70.000 și Galați cu aproape 69.000.
De ce se tem fruntașii localităților
O întrebare firească pe care am pus-o conducerii ANCPI, dar și mai multor primari este care sunt avantajele și dezavantajele acestei operațiuni și de ce unii edili ezită să se implice. „Realizarea cadastrului general înseamnă crearea unei evidențe reale și complete a tuturor imobilelor de pe teritoriul țării. Înseamnă să cunoști răspunsurile la întrebările esențiale: Cine este proprietar? Ce anume deține? Cât măsoară proprietatea sa? Unde este amplasată? O dată clarificată situația tehnicojuridică a proprietăților, toată lumea are de câștigat. Primarii, a căror implicare, o spun din nou, este esențială pentru ca lucrările din localitatea pe care o conduc să fie, în primul rând, începute și apoi finalizate rapid, trebuie să știe că există fonduri suficiente pentru PNCCF. Finanțarea nu este o problemăr, ”, a punctat Radu-Codruț Ștefănescu.
Astfel, în condițiile în care banii pentru cadastrul general nu reprezintă o problemă, specialiștii în domeniu au ajuns la concluzia că este posibil ca, pentru unii dintre edili să primeze intenția de a acoperi anumite probleme legate de modul de punere în aplicare a legilor fondului funciar, în special în extravilanul localităților, unde nu au fost emise titlurile de proprietate sau situația tehnico-juridică a terenurilor este incertă ca urmare a existenței de suprapuneri de titluri de proprietate etc.
Teama de licitații
Alte obstacole constatate ar putea fi și teama sau neputința primarilor de a organiza licitații pe fondul unor ambiții sau neînțelegeri cu persoane autorizate să execute astfel de lucrări. Și asta deoarece, la licitațiie organizate pentru atribuirea contractelor de prestări servicii de cadastru, poate participa orice persoană fizică sau juridică autorizată, nu doar cele agreate.
Nu în ultimul rând, specialiștii în domeniu consideră că primarii se mai tem că acest cadastru general va scoate la iveală operațiunile imobiliare efectuate la limita legii.
Bătălia pe monopolul pe cadastrare
ANCPI a influențat, în timp și situația de pe piața firmelor de cadastru în care, până la aprobarea PNCCF, exista un monopoldeținut de aproximativ 10 firme mari de specialitate. În prezent, lucrările sunt efectuate de peste 2.500 de persoane fizice sau juridice din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei. În pofida intereselor ascunse și a piedicilor impuse de aceste grupuri și dezinteresului manifestat de anumiți primari, precum cei din județe ca Sibiu și Cluj, Programul național avansează, prin eforturile întreprinse de ANCPI, cu sprijinul celorlalte autorități de la nivel central.
Buget uriaș
Bugetul estimat al acestui proiect este de peste patru miliarde de lei, în jur de un miliard de euro (din încasările ANCPI), la care se adaugă fonduri externe nerambursabile, obținute prin Programul Operațional Regional, în valoare de 312,7 milioane de euro. Cadastrarea pe bani europene presupune înregistrarea proprietăților din 660 de comune, pe o suprafață de aproximativ 5,7 milioane de hectare și 3,45 milioane lei pentru cofinanțarea lucrărilor din zona urbană.
În ceea ce privește zona urbană, cofinanțarea din partea ANCPI poate fi acordatã atât pentru lucrările de înregistrare sistematică pentru sectoarele din intravilan, cât și pentru cele din extravilan.
A început cadastrul general în 2.360 de UAT-uri
Dacă în 2015 cadastrul general era finalizat în 4 UAT-uri, iar 46 erau în lucru, în prezent 55 de UAT-uri sunt cadastrate integral, iar 2.360 sunt în lucru, finanțarea fiind asigurată integral de ANCPI. În 2018, cel de-al treilea an de implementare a PNCCF, cele 2.747 de primării eligibile au semnat 1.884 de contracte de prestări servicii de înregistrare gratuită a imobilelor. Din cauza lipsei de interes ale primăriilor, există riscul ca finalizarea cadastrului general la nivelul întregii țări să fie tergiversată. Asta deși fără realizarea cadastrului general, nu se poate elibera autorizația de construire a unei case, a unui drum, a unei instalații de apă sau de electricitate, nu se poate dezvolta infrastructura în general.
Edilii dau vina pe autorități și pe proprietari
O parte dintre primarii chestionați de „Evenimentul zilei” au declarat că nu sunt de acord să apeleze la fondurile ANCPI deoarece procedura ar fi greoaie iar sumele alocate nu ar acoperi cheltuielile. Alții susțin că, deși au accesat aceste fonduri, se lovesc de indiferența oamenilor care, în mod normal, trebuie să fie prezenți la măsurătorile făcute de reprezentantul firmei de cadastru. „Sunt situații în care oamenii au mai multe proprietăți și îi chemăm să asiste la măsurarea proprietăților sale. Fiind zonă de munte, unele terenuri sunt împădurite, delimitate de granițe naturale, precum râurile și, în mod normal, proprietarul trebuie să vină la fiecare măsurătoare a parcelei în cauză. Însă nu vine de fiecare dată și nu putem să chemăm o comisie fără să fie proprietarul prezent”, ne-a declarat primarul comunei Peștișani, județul Gorj, Cosmin Pigui.
Interesul „cadastriștilor”
O altă problemă invocată de edili este cea legată de lipsa de interes a firmelor de cadastru, în condițiile finanțării acestui program de către ANCPI. „Înainte de a se aloca aceste fonduri de către ANCPI, cadastriștii încasau mai mult și, acum, nu le convine prețul oferit. Din acest motiv, la solicitarea primăriilor, s-au suplimentat fondurile. Pentru că este o diferență între măsurătorile din comunele de câmpie și cele din zona montană”, a punctat, la rândul lui, Nicolae Barbu, primarul din Valea Iașului, județul Argeș. El a spus că majoritatea „cadastriștilor” prefer să încaseze de la persoane sume de 8-10 ori mai mari decât primesc de la stat și nu le convine să se implice în proiectele de anvergură oferite de primării. „Este al treilea an în care am aplicat pentru alocarea de fonduri din acest program, însă, abia anul acesta am găsit un specialist în cadastru care a fost de acord cu banii alocați. Înainte, se ofereau cam 60 de lei pentru fiecare parcelă de teren, indiferent de suprafața măsurată. Acum, se dau circa 87 de lei”, a precizat Barbu.
Proprietarii-fantomă pot rămâne fără teren
Edilul a explicat că, acum, se poate face cadastru pentru mai multe suprafețe de teren odată, iar cadastristul poate fi mulțumit, chiar dacă măsoară câteva suprafețe mari, dar mai multe de mai mici dimensiuni. În plus, se poate face cadastru chiar dacă nu este unul dintre proprietarii de parcele, în contextual în care o zonă cadastrată are stabilită vecinătățile. Planurile cadastrale trebuie să fie compacte, susține primarul argeșean. „În acest context, deținătorul parcelei sau urmașii acestuia care nu sunt prezenți și nu sunt de găsit la timp, pentru cadastrare, pot plăti, ulterior, la primărie un cost pentru reintrarea în posesie. Pentru că, în momentul cadastrării, partea lui de teren intră în proprietatea primăriei care achită costurile”, ne-a explicat Nicolae Barbu. Edilul din Valea Iașului a mai spus că a solicitat, în cadrul Asociației Comunelor, co-finanțarea pentru situații de acest gen, în care lipsesc proprietarii dar se face intabularea. „Încă nu avem un răspuns, însă, până atunci, plătim din bugetul local în așa fel încât să fim gata cu cadastru”, apreciază Barbu.
Contracte pe numele morților
La polul opus, am găsit, în județul Ilfov, primari care nici nu vor să audă de cadastru, tocmai din cauza costurilor mici, susțin ei, alocate de ANCPI. Asta deși recunosc, cei chestionați de noi, că fără cadastru „omul nici măcar curent nu își poate pune”. Sunt multe situații în care locatarii stau pe terenul care figurează la primărie pe numele vechilor proprietari, chiar și decedați, iar la fiecare reînnoire de contract, trebuie să ia „o hârtie” de la edil pentru apă, curent sau televiziune. Cu toate acestea, unii dintre „gospodarii” comunelor susțin că preferă să îi ajute ei pe localnici decât să intre în circuitul ANCPI care oferă gratuitate cetățenilor.
Tăcere în cele mai titrate orașe din Ardeal
Reprezentanții primăriilor din Sibiu și Cluj-Napoca, cele mai titrate localități aflate în „topul rușinii”, la capitolul cadastru general, gratuit pentru cetățeni, puși la dispoziție de ANCPI, nu au oferit un răspuns, până la închiderea ediției. Conform datelor oficiale, judeţul Sibiu are în componenţă 2 municipii, 9 oraşe şi 53 de comune. Are o suprafață de 5.432 km pătrați și 375.992 locuitori. Județul Cluj are 429 de aşezări, organizate în 5 municipii, un oraş şi 74 de comune, o suprafață de 6.674 km pătrați și o populație de 691.106, conform recensământului din anul 2011.