Profesorul Constantin Dulcan este o somitate universitară și autorul mai multor cărți dedicate minții și sufletului. Incursiunile domnieie sale în lumea creștină sunt socotite a fi superfiaciale, asemnătoare unor înșelătorii.
Plecând de la un citat al profesorului Constantin Dulcan luat din cartea „Mintea de Dincolo”, tipărită la Editura Școala Ardeleană, apărută în 2015, s-a iscat o dezbatere între un mirean și un preot, pr. Nicolae Marius Paicu, de la Biserica Sf. Nicolae din Suceava.
Prof. Constantin Dulcan susține reîncarnarea, dar în același timp critică credința creștină din acest punct de vedere. Și primul citat spune așa: „Ni se spune că până la Sinodul Ecumenic de la Constantinopol, din 553 după Hristos, ideea reîncarnării era acceptată și în creștinism. În susținerea acestei aserțiuni este invocată, de către toți comentatorii, profeția din Vechiul Testament, conform căreia Sf. Ilie se va reîntrupa în Sf. Ioan Botezătorul, cu scopul de a pregăti calea mântuirii. Acesta este primul citat, de la pagina 229 din cartea de care am amintit”.
Cum a comentat pr. Nicolae Marius Paicu?
Pr. Nicolae Marius Paicu: „V-am spus, fără să știu că veți citi acest lucru, că la Sinodul Ecumenic din 553 a fost condamnat Origen. Da, el a fost condamnat nu din cauza erorilor sale, pe care le știa toată lumea. Ci datorită faptul că au fost unii ucenici ai săi care au început să propovăduiască ereziile lui, ca fiind ortodoxe. V-am spus că Sfinții Trei Ierarhi, v-am spus de Teologii Alexandrini, toți au fost tributar operei marelui Origen, însă niciodată nu au preluat ereziile lui”.
Origen (c. 185–c. 253) a fost un exeget și teolog creștin, care a folosit abundent metoda alegorică în comentariile sale și (deși mai târziu considerat eretic) a pus bazele teologiei filozofice pentru biserică.
Pr. Nicolae Marius Paicu: “Mare greșeală a lui Origen, a fost că el s-a aventurat pe un teren nepregătit. El, dela vârsta de 18 an, era conducătorul Școlii din Alexandria. La 18 ani, deci a fost o somitate, se socotește până astăzi, că este omul care ar fi scris cel mai mult. Deci a fost un geniu“.
Unde s-a înșelat prof. Constantin Dulcan
“Problema este că din dorința lui sincer de a ridica creștinismul foarte mult, a căzut în multe erezii. În acea vreme, învățătura de credință era foarte simplă, se rezuma la mărturisirea credinței în Sfânta Treime, învățătura despre Născătoarea de Dumnezeu, nu exista un sistem teologic creștin, asemenea sistemelor filosofice din antichitate. Știm că existau platonismul, aristotelismul, neoplatonismului. Curentele acestea filosofice avea o viziune exhaustivă, adică învățătura despre Dumnezeu, despre om, despre creație. Aceste sisteme filozofice erau foarte bine clădite din punct de vedere scoloastic.
Învățătură creștină, se fundamenta pe credința în Isus, pe învierea morților. Dar, în primul rând, era viață, era un mod de viață. Pentru că niciodată n-a fost nici scopul Părinților să creeze un sistem teologic. Deci Părinții Bisericii au insistat pe curățenie, omul să fie curat și ajungând la curăția inimii să se împărtășească lui Dumnezeu.
Viața curată. Acesta a fost scopul creștinilor. De aceea, majoritatea păgânilor au devenit creștini, văzut cum trăiesc creștinii modul lor de viață, modul de a iubi pe vrăjmașii lor, de a ierta, deci aceasta era scopul poruncilor lui Iisus. Cel ce mă iubești păzește poruncile mele. Cu alte cuvinte, aceasta era scopul acesteia. Scopul creștinului din primele veacuri se împlinească poruncile lui Hristos, ca să fie părtaș la slava lui Dumnezeu. Nicidecum se creeze un sistem doctrinar de învățătură, ori aceasta caută să facă Origen, adică să aducă creștinismul alături de celelalte sisteme filozofice. El a căutat și pe lângă ceea ce a găsit în Sfânta Scriptură, a completat din altă parte, așa au apărut ereziile (...)
Ceea ce spune domnul Constantin Dulcan este foarte eronat pentru că n-a fost niciodată în învățătura Bisericii, credința în reîncarnare. A fost credința lui Origen, care a fost condamnată la acest Sinod. A fost condamnat Origen care mărturisea prinde alte erezii și credința în reîncarnare, credința că la sfârșitul veacurilor toate aceste ființe, îngerii, oamenii și diavolii se vor întoarce în monada inițială. De aceea apare acea învățătură eretică, revenirea tuturor la starea inițială sau mântuire.
Credința în mai multe vieți, o altă eroare
Realizatorul podcastului, Maricica Pandele, îl mai întreabă: “Mai spune domnul Constantin Dulcan, tot legat de Reîncarnare, că Anita Moorjani a mai spus ceva în cartea sa autobiografică că în spațiul ceresc i s-au relevat și viețile pe care le-a avut până atunci. Intrăm acum într-o mare dilemă: acolo sus în regatul cunoașterii totale, i s-a spus că se va vindeca, dar i s-au arătat cu lux de amănunte și o parte din viețile trecute. Astea nu sunt adevărate? Biserica creștină respinge această idee. S-a decis la același Sinod al 5-lea Ecumenic de la Constantinopol din 553 că nu avem dreptul aici decât la o singură viață și așa a rămas”.
Pr. Nicolae Marius Paicu lămurește și această problemă: “În primul rând, să revenim puțin la citatul anterior în care se aduce ca argument acel cuvânt din Sfânta Scriptură că va veni altcineva cu Reîncarnarea Sfântului Ilie. Expresia biblică este va veni cu duhul și cu puterea lui Ilie. Ceea ce este cu totul altceva. Adică același Duh Sfânt care a lucrat în Sfântul Ilie, va lucra și în Sfântul Ioan. Deci nu are nicio legătură cu învățătura Sfintei Scripturi, de aceea este și mai dureros că încearcă unii să își fundamenteze această erezie pe Sfânta Scriptură. Dar și cred că domnul Contantin Dulcan trebuie citit cu foarte multe rezerve și aș recomanda celor care nu cunosc foarte bine învățătura ortodoxă să-l ocolească, pentru că este foarte alunecos și printre multele lucruri bune pe care le spune strecoară foarte multă otravă. Care este dăunătoare Sufletului”.