Unul dintre cei mai apreciaţi cercetărilor români în branding şi inovaţii, Alina Sorescu a plecat din România la scurt timp de la absolvirea Facultăţii de Matematică din cadrul Universităţii Bucureşti.
A decis să plece peste Ocean pentru a-şi continua studiile, iar acum este profesor la Universitatea Texas A&M Mays Business School şi autoare de articole publicate în celebra revistă americană Journal of Marketing.
Premiată pentru lucrarea sa de doctorat, Alina Sorescu este de părere că "potenţialul intelectual al cercetătorilor din România este fenomenal. Trebuie doar să li se permită să atingă acest potenţial şi toată societatea va beneficia din eforturile si realizările lor".
Mirela Ciucur: După un masterat în Statistică (Universitatea din Florida) ai continuat cu un doctorat în Business Administration, specializarea Marketing (Universitatea din Houston). Ce a influenţat această schimbarea de domenii? Alina Sorescu: Schimbarea la economia de piaţă în România mi-a trezit interesul în marketing. În 1989 am fost pusă, în mod subit, ca toţi cei din jurul meu, în faţa a sute de produse noi.
Mi s-a părut extrem de interesant să înţeleg care este modul cel mai eficace de a produce şi promova un produs într-o piaţă competitivă. La începutul anilor '90 eram însă deja studentă la facultatea de matematică şi oportunităţile de a-mi schimba specialitatea erau restrânse. La sfârşitul facultăţii l-am cunosc pe soţul meu, care urma studii de doctorat în finanţe, la University of Florida.
El mi-a confirmat că pot face direct un masterat şi chiar un doctorat în altă specialitate decât cea în care îmi obţinusem licenţa. Am făcut masteratul în statistică, pentru a învăţa cum să analizez datele pe care ştiam că le voi culege în cercetarea mea viitoare din marketing, dar de când am plecat din ţară am sperat să pot face, la un moment dat, cercetare în branding şi în inovaţii.
În 2003, ai primit un premiu pentru lucrarea de doctorat, acordat celei mai bune disertaţii în marketing, un premiu important pentru studenţii din aria ştiinţelor economice în SUA. Cum ai primit acest premiu, ce a însemnat pentru evoluţia ta universitară? Academy and Marketing Science Mary Kay Dissertation Award a fost o confirmare a relevanţei subiectului de cercetare pe care l-am ales pentru teza de doctorat: valoarea inovaţiilor radicale. Managerii au de ales între a investi bani în produse extrem de noi, unde riscul de eşec este mai mare, sau produse care nu sunt foarte diferite de cele existente, unde vânzările s-ar putea să fie relativ mai mici, dar pot fi planificate cu mai multă certitudine.
Am demonstrat, într-o serie de lucrări în industria farmaceutică şi, mai târziu, în cea a produselor de consum, că în pofida riscurilor asociate cu inovaţiile radicale, aceste investiţii dau un randament pozitiv şi în mod semnificativ mai mare decât cel al produselor care imită ofertele existente.
În cariera universitară americană premiile nu sunt atât de semnificative cum sunt publicaţiile în revistele de vârf în fiecare domeniu. Cea mai importantă realizare profesională este să publici în aceste reviste, unde competiţia este foarte mare. Doar 5% dintre lucrările trimise sunt acceptate pentru publicare, iar aceste reviste sunt citite nu numai de colegii de la alte universităţi, dar şi de managerii care beneficiază de rezultatele cercetării noastre.
"Ştiu că în România există dorinţa şi capacitatea intelectuală de a face cercetare de calitate, dar nu există încă resursele necesare pentru asta", Alina Sorescu
Ce se află în spatele succesului carierei tale în SUA? Momentul decisiv a fost hotărârea de a investi cinci ani de doctorat si şase ani de profesorat, cu 14 ore de munca pe zi, 7 zile pe săptămână. Îmi amintesc cum le citeam băieţilor mei, când erau bebeluşi, lucrări din revistele de specialitate. Nu cunosc multe persoane în mediul universitar care reuşesc altfel.
Am avut acces la resurse extraordinare: am putut citi orice articol publicat în domeniul meu, iar Universitatea de stat Texas A&M, în cadrul căreia profesez, pune la dispoziţia profesorilor fonduri pentru baze de date de anvergură şi pentru participări la conferinţe. Nu în ultimul rând, am o familie care m-a susţinut şi m-a încurajat la fiecare pas.
Domeniile tale de cercetare sunt inovaţiile radicale în marketing. La ce nivel se situează piaţa românească în acest domeniu?
Nu în ultimul rând, industria privată poate juca un rol foarte mare pe două fronturi: în a ajuta cercetătorii să-şi rafineze tezele, oferindu-le acces la date şi informaţii interne şi burse cu care să studieze teme de cercetare relevante.
De exemplu, în domeniul meu există o organizaţie numită The Marketing Science Institute al cărui rol este să creeze o punte între cercetători şi firme private. Firmele plătesc ca să fie membre ale acestui institut, iar aceşti bani sunt folosiţi pentru burse universitare. În schimbul acestor bani, The Marketing Science Institute efectueaza un sondaj, o dată la doi ani, în care managerii acestor firme articulează care sunt problemele cu care se confruntă.
Cercetătorii de la orice universitate, în măsura în care sunt interesaţi, pot alege să lucreze în aceste probleme care, în general, sunt de mare actualitate, iar institutul organizează multiple mini-conferinţe, unde rezultatele cercetărilor sunt prezentate în faţa unei audienţe formate din alţi cercetători interesaţi, dar şi din manageri care vin să înveţe ceva nou.
"Inovaţia este întotdeauna necesară. Fără ea, economia nu poate înainta, indiferent dacă este în recesiune sau nu", Alina Sorescu
Dacă ar fi să discutam despre politica de marketing a companiilor în condiţiile pieţei economice de azi, care consideri că ar fi o politică "înţeleaptă"? Putem vorbi despre inovaţie în condiţii de criză? Inovaţia este întotdeauna necesară. Fără ea, economia nu poate înainta, indiferent dacă este în recesiune sau nu. Valoarea inovaţiei pe termen lung a fost demonstrată convingător de cercetătorii americani. Dar în recesiune consumatorii îşi examinează priorităţile cu mai multă atenţie şi produsele noi trebuie să demonstreze că aduc beneficii substanţiale în comparaţie cu ce există deja pe piaţă.
În pofida faptului că vânzările în Statele Unite au scăzut gradual în ultimele şase luni, sunt produse care au fost de negăsit înainte de Crăciun, cum ar fi Kindle, cartea electronică oferita de siteul Amazon sau faimosul system Wii. Inovaţia radicală poate chiar schimba traiectoria financiară negativă a unei companii, cum s-a văzut, de exemplu, în cazul companiei Apple.
Din perspectiva unui om de economie, ce parere ai despre trendurile pieţelor mondiale? Este adevărat că Statele Unite reprezintă un sistem economic mult mai flexibil decât cel al ţărilor Europei în a se regrupa în urma unei crize financiare de asemenea calibru? Poţi să ne oferi o prognoză pentru România în acest sens? Orice predicţie la nivel atât de general nu poate fi decât tentativă. Experţii se aşteaptă la încă doi ani de recesiune în Statele Unite. Sistemul economic din State este, într-adevăr, mai flexibil, datorită resurselor pe care le avem, faptului că industria este privată într-o proporţie atât de mare, dar şi datorită atitudinii americanului care, în faţa adversităţii, îşi suflecă mânecile şi se apucă de muncă.
Nu am suficiente date să ofer o prognoză pentru mersul economiei în România, mai ales că nu ştiu detalii despre planurile de a investiţie în infrastructură. Sper că, în pofida timpurilor economice mai grele, se vor găsi suficiente fonduri pentru învăţământ şi cercetare. Potenţialul intelectual al cercetătorilor din România este fenomenal. Trebuie doar să li se permită să atingă acest potenţial şi toată societatea va beneficia din eforturile si realizările lor.
--------------------------------------------- Interviu acordat, în exclusivitate, pentru Strada32.com şi Evenimentul Zilei.
Strada32.com este reţeaua globală a românilor din Diaspora. Comunitatea aduce elementele de referinţă în susţinerea românilor expatriaţi pentru a crea contextul în care ei se conectează, au posibilitatea de a schimba experienţe personale şi profesionale şi de a construi un sistem de suport în experienţa globală de emigrant.