La 21 de ani de la Revoluție România avea de peste trei ori mai mulți studenți și universități. În aproximativ aceeași perioadă, în Europa numărul studenților a crescut cu 74%.
Anul școlar 2007-2008 a fost, fără îndoială, cel profitabil an pentru instituțiile de învățământ din România. Numărul studenților înscriși trecea de 907.000 de persoane, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). (ATENȚIE! Acest număr include și studenții înscriși la mai multe facultăți sau pe cei care s-au înscris, dar au renunțat ulterior, și reprezintă numărul de studenți din toți anii de studiu și din ambele sisteme de învățământ, de stat și privat, n.r).
Dintre aceștia, peste 380 de mii urmau cursurile unei instituții private de învățământ superior. Numărul acestora a scăzut constant în ultimii ani. Astfel, în anul universitar care s-a încheiat vara trecută, în România erau 673.001 studenți, 35% învățând în facultăți private. Numărul acestora este de peste 3,4 ori mai mare decât cel al tinerilor care erau înscriși la facultate în 1990, atunci când nu exista nicio instituție de învățământ privat. În ceea ce privește absolvenții die învățământ superior, numărul acestora a crescut de peste cinci ori, de la 34.240 de persoane, în 2003, la 191.291 de persoane, în 2009.
Cum a evoluat numărul studenților în lume
În ciuda faptului că înființarea unor astfel de universități a permis accesul la educație al unui număr considerabil mai mare de români, nu putem nega faptul că nu de puține ori aceste instituții private au fost în centrul unor scandaluri privind calitatea slabă a educației oferite și a modalității facile de obține a diplomelor. Universitatea ”Spiru Haret” a fost implicată, în 2009, într-un imens scandal legat de modul de acordare a diplomelor de licenţă.
De altfel, cele mai mari critici privind calitatea învățământului românesc vin din partea angajatorilor, care susțin că absolvenții de studii superioare sunt de o calitatea din ce în ce mai slabă. De reținut este și că nicio instituție de învățământ superior din România nu se află în ”Top 500” al celor mai bune universități din lume.
Potrivit publicației ”The Chrocicle of Higher Education”, între 1990 și 2007, numărul studenților a crescut cu 22% în America de Nord, 74% în Europa, 144% în America Latină și 203% în Asia.
De ce optează românii pentru facultățile private?
Nu puțini sunt cei care regretă sistemul de învățământ de dinainte de 1990. Rodica are aproape 50 de ani și lucrează de ani buni ca secretară la o fabrică din provincie. În ultmii ani s-a apucat de o facultate pentru a-și securiza cumva locul de muncă. Pentru că lucrează s-a înscris și ea la o universitate particulară, ”care să nu ceară să te duci pe la cursuri”, și de doi ani de zile își zice studentă. Încredere nu prea are în sistemul de învățământ privat și cu gândul tot pe vremea ”lu' Ceașcă” e, pentru că pe vremea aia a învățat ea carte.
De ce s-a apucat Rodica la 50 de ani de facultate? Răspunsul vine simplu: ”Eu fac munca asta de peste 25 de ani și nu cred că o poate face cineva mai bine, dar dacă vine vreo fetișcană care a terminat pe te miri unde și vrea să-mi ia locul?!”, spune alarmată femeia, deși postul pe care îl ocupă momentan nu necesită studii superioare. Dar, vorba ei: ”acum toată lumea are studii superioare, și vânzătoarea de la magazin și avocatul”.
Printre studenții universităților private, multe dintre ele considerate a fi cel mult ”mediocre” de către mediul academic, s-au numărat de-a lungul timpului și politicieni. Potrivit unui studiu realizat de către asociația Ad-Astra, 22 din cei 52 de aleși cu vâsta de până în 40 de ani, au absolvit cursurile unor insituții particulare care s-au aflat, nu de puține ori în cadrul unor scandaluri sau suspiciuni.
Este și cazul deputatului Petru Gabriel Vlase, care a decis în 2005 să mai facă o facultate, Dreptul, la ”Spiru Haret”. ”În 2005, alături de un grup de colegi deputaţi am decis să aprofundăm Dreptul şi ne-am înscris la Spiru Haret (…)A fost o treabă de comoditate. Ţinând cont că nu mi-am propus să profesez vreodată, am făcut universitatea ca pe un hobby de după-amiază. Cred că am terminat la distanţă. Adică mergeam când şi când şi apoi dădeam examen”, a declarat acesta pentru romanialibera.ro.
Criza a determinat scăderea cu 58% a numărului de studenți de la universitățile particulare
Potrivit datelor INS, în primul an universitar în care au început să funcționeze instituțiile de învățământ private, 83.305 români s-au înscris la cursurile lor. Era toamna lui 1995. 13 ani mai târziu numărul acestora a ajuns, respectiv în 2008, numărul acestora depășea 410.000 de persoane. Creșterea era de 481%. Din 2009 și până în 2011 numărul acestora a scăzut, fie din cauza crizei economice care a afectat posibilitățile românilor de a mai plăti taxele de școlarizare, fie ca urmare a scandalurilor în care au fost implicate mai multe universități private. Cert este că, în anul universitar 2010-2011 au fost înregistrați 239.938 de studenți ”privați”, mai puțini cu 58% decât în 2008-2009.
Nu doar numărul studenților de la ”privați” a scăzut, ci și cel al tinerilor care au optat și au fost admiși la universitățile de stat. Ne-am întors, de fapt, la situația din 2004-2005. În anul universitar 2010-2011, 433.063 de tineri figurau ca urmând cursurile unei instituții de învățământ superior de stat, potrivit datelor furnizate de INS la solicitarea EVZ. Din păcate, INS nu prezintă și evoluția numărului de locuri ”la buget” și ”la taxă”, pentru a ne face o idee mai clară privind numărul românilor care achită sume importante de bani pentru a-și desăvârși educația.
Câte instituții de învățământ superior avem?
În 1990 existau 48 de universități, cu 186 de faculăți. 21 de ani mai târziu, în vara lui 2011, România avea 108 instituții de învățământ superior, din care 52 private, cu 628 de facultăți.
Au existat, însă, ani când numărul universităților private a trecut de 60, iar în 2002-2003 s-a ajuns chiar la 70 de astfel de instituții finanțate din fonduri private.
Abia în toamna anului trecut auoritățile române au fost capabile să realizeze o clasificare a instituţii de învăţământ superior din România. Acesta este cuprinsă în Legea Educației Naționale. Universitățile au fost împărțite în trei categorii, respectiv centrate pe educaţie, universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică sau universităţi de educaţie şi creaţie artistică şi, respectiv, universităţi de cercetare avansată şi educaţie.
Doar 12 instituţii de învăţământ superior din România, printre care patru din Bucureşti, se află în categoria cercetare avansată şi educaţie.
"Este datoria noastră să le spunem celor care au luat bacalaureatul, părinţilor lor, angajatorilor, la ce pot să se aştepte de la universităţile României", a declarat ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, la prezentarea clasificării.
Evoluția numărului de studenți din 1990 și până în 2011
Anul Total studenți înscriși Studenți înscriși la instituții private 1990-1991 192.810 ..... 1991-1992 215.226 ..... 1992-1993 235.669 ..... 1993-1994 250.087 ..... 1994-1995 255.162 ..... 1995-1996 336.141 85.305 1996-1997 354.488 93.434 1997-1998 360.590 110.715 1998-1999 407.720 130.054 1999-2000 452.621 130.492 2000-2001 533.152 150.674 2001-2002 582.221 146.815 2002-2003 596.297 139.038 2003-2004 620.785 143.904 2004-2005 650.335 155.301 2005-2006 716.464 202.786 2006-2007 785.506 265.243 2007-2008 907.353 380.509 2008-2009 891.098 410.859 2009-2010 775.319 322.337 2010-2011 673.001 239.938
Sursa: Institutul Național de Statistică
Perspectiva unui specialist în resurse umane
Cum vede un recruter creșterea numărului de studenți și implicit de absolvenți de studii sperioare în România în ultimii 20 de ani? Răspunde această inflație de studenți unei necesități a pieței muncii? La întrebările noastre a răspuns Florin Godean, country manager al firmei de recrutare Adecco România.
EVZ: Potrivit The Chronicle of Higher Education între 1990 și 2007 numărul studenților a crescut cu 22% în America de Nord, cu 74% în Europa, cu 144% în America Latină și cu 203% în Asia. Considerați că ritmul de creștere a numărului de studenți și deci de absolveți de facultate își are acoperire într-o cerință tot mai mare pe piața muncii de personal cu o pregătire profesională de înaltă clasă? Florin Godean: Într-adevăr, există o cerere destul de mare pe piața forței de muncă privind candidații cu studii superioare, dar și cu o pregătire profesională considerabilă. Creșterea numărului de studenți se datorează, în primul rând, faptului ca universitățile au oferit această posibilitate. În Europa, numărul de absolvenți a crescut și datorită deschiderii granițelor între țări, lucru care a dus la creșterea gradului de mobilitate în rândul studenților din anumite țări, precum și posibilitatea de alegere a programelor de frecventat.
EVZ: Potrivit datelor INS, între 1990 și 2011, numărul studenților a crescut de 3,4 ori. S-a reflectat această tendință în nevoia existentă pe piața muncii de personal cu studii superioare, sau această evoluție nu a tinut cont de nevoile angajatorilor? Florin Godean: Din nefericire, relația dintre universități cu mediul privat, respectiv cu marile companii care activează la noi în țara, nu este suficient dezvoltată. Programa din facultăți ar trebui în așa fel constituită, ca, în momentul în care studentul își primește diploma de licență, să poată fi angajat direct în domeniul în care a studiat. Ceea ce se întâmplă la noi este o anomalie din acest punct de vedere, deoarece companiile se plâng că nu găsesc personal calificat, pe când universitățile de stat, împreună cu cele private, au avut în 2010 aproximativ 192.000 de absolvenți in domenii diferite, dar care nu reușesc să se angajeze.
EVZ: Considerați că avem mai multi absolvenți de învățământ universitar decât poate piața să absoarbă? Florin Godean: În momentul de față România are mult mai mulți absolvenți de învățământ universitar decât poate piața absorbi. Odată terminată o facultate și cerințele studenților sunt mari, dar prea puțin întemeiate. Pe piața forței de muncă din România există un deficit clar de muncitori calificați, care ar avea posibilitatea să își găsească de muncă mult mai repede decât un absolvent de facultate. Acest lucru se datorează și faptului că cerințele profesorilor din facultăți sunt mult prea mici, lucru care duce la un număr nejustificat de mare de absolvenți slab pregătiți.
EVZ: Potrivit unui studiu realizat de Universitatea din Georgetown, la nivel Statelor Unite, diferența de salarizare, la final de carieră, între un angajat cu studii universitare și unul cu studii medii este de circa 70%. Acesta diferențiere mare de salarizare este valabilă și pentru România?
Florin Godean: La noi există, încă, iluzia cum că dacă un tânăr a terminat o facultate din start salariul va fi mai mare, respectiv că procesul de găsire a unui loc de muncă, care să fie în concordanță cu studiile absolvite este mult ușurat. Diferența salarială între persoanele cu studii superioare și persoanele cu studii medii, pe termen scurt, este aproape insesizabilă. În schimb pe termen lung, persoanele care au pus accent pe studii, au șanse mai mari de a fi promovate, crescând astfel și salariul.
EVZ: Ce valoare mai are diploma de licență în ochiii angajatorului, mai ales ca mii de absolvenți ies pe de băncile facultăților de stat, sau private, în fiecare an?
Florin Godean: Diploma facilitează angajarea, dar nu asigură un salariu cu 70% mai mare ca cel al absolvenților de studii medii, așa cum se întâmplă în America de Nord. Pe lângă diploma de licență, mai este nevoie de cel puțin o limbă străină de circulație la nivel internațional să fie știută la un nivel ridicat apropiat de limbajul business, să aibă un minim de 3-6 luni experiență într-o companie de profil și multă deschidere pentru a se integra repede la noul loc de muncă. EVZ: De ce contează atât de mult experiența la angajare?
Florin Godean: Această cerință a devenit într-atât de importantă din cauza faptului că s-a observat că studenții nu sunt pregătiți să facă față postului pentru care au fost pregătiți 3, 4 sau 5 ani. Fapt care duce la creșterea somajului în rândul absolvenților. Adecco contribuie la îmbunătățirea ratei de integrare a studenților în campul muncii prin proiectul “Practica ta”, proiect finanțat prin POSDRU și care se derulează pe parcursul a trei ani.