Recent, pe rețele sociale, a început să devină virală o postare în care ți se explică ce trebuie să faci pentru a supraviețui în cazul în care faci infarct și nu este nimeni lângă tine. Mesajul a fost preluat de sute de persoane și a generat adevărate controverse și dezbateri în rândul cetățenilor, dar și al comunității medicale din România.
„Anul trecut a tot circulat un text aiuritor despre ce să faci dacă experimentezi un infarct miocardic acut, mai precis cum să tușești pentru a îmbunătăți oxigenarea inimii, cum să produci spută care, ieșind prin calea aeriană masează inima și o stimulează, cum să convertești o tulburare de ritm prin respirație și alte minuni. Postarea respectivă a avut, atenție, pe pagina unui cabinet de stomatologie, aproape 20.000 de distribuiri! Ce legătură avea însă un subiect cu măsuri de prim ajutor, să zicem cardiologice, cu un cabinet de stomatologie? Și cum de s-a ajuns la acel număr de share-uri, ținând cont că erau prezentate niște utopii departe de orice adevăr științific?
Am fost, în ultimii ani, suprins de fenomenul fake news, mai ales în medicină, unde poate fi extrem de nociv. Din păcate, eforturile Facebook și Google nu sunt vizibile când oamenii, efectorii de bază, cad în tot felul de capcane și intră în jocuri de distribuiri de informații fără noimă. Rămân la părerea că măsura principală tot în marea populație trebuie implementată și aici vorbim despre educația medicală de bun simț, bazată pe dovezi.
Am distribuit textul original, ale cărui idei fuseseră deja demontate aici și în alte postări pe Facebook. Intenția mea era de a verifica modul în care oamenii procesează informația și o diseminează, mai ales când e una sensibilă. Am considerat din capul locului că textul miroase a fake news, dar am zis să plasez totuși un asterix jos, cu *experiment. S-au depășit 5.000 de share-uri într-o zi. Să vedem ce avem de învățat de aici”, a scris medicul Vasi Rădulescu, fondatorul #leapșadesănătate.
„Infarctul nu are tipar clasic de producere la acea oră. Te duci acasă singur nu e un tipar de viață și nu poate fi generalizare. Emoția din ziua neobișnuit de grea e persistentă, dar cu toții avem zile grele și nu facem musai infarct.
Frustați și furioși în relație de cauzalitate cu punctul 1? Dacă da, am avea cazuri de infarct peste tot în jurul nostru. Lucrurile sunt ceva mai complexe de atât.
Nu e o regulă cu durerea în piept iradiată pe braț și maxilar. Există un polimorfism fantastic în angina pectorală, dar să zicem că e un exemplu. Durerea e simptom princeps. Dacă o ai și e puternică, suni imediat la 112.
Nu știi dacă poți merge pe jos sau cu mașina proprie, te gândești la tot felul de variante, ai deschide și un tutorial pe YouTube, dar tot nu ți se spune să spuni la 112.
Ba a spus, important e să te calmezi și să anunți echipajele specializate. Mai important e să recunoști ce ai și să nu cazi în informații halucinante.
Inima nu bate inadecvat. Nu e obligatoriu să aibă tulburare de ritm în infarct. Unele cazuri merg spre fibrilație ventriculară și stop, dar nu e regulă. Nu ai 10 secunde în infarct înainte să-ți pierzi starea de conștiență. Poți sta 30 sau 60 de minute conștient, depinde de localizarea infarctului, tipul lui, alți factori de risc.
Fals. Nu te ajuți așa. Cuvintele de aici n-au nicio treabă cu medicina adevărată.
Păi parcă erau 10 secunde oricum. Câte cicluri respiratorii poți face? Și cum comprimă tusea inima, ca să o ajute să bată? Aici erau informații suficiente pentru a trezi suspiciuni puternice, dincolo de celelalte puncte.
Persoane, apoi folosirea singularului. Deficit grav de exprimare, un alt indiciu. Am pretenția că mă exprim corect la orice oră.
Penibil mesaj. Emoționant, tipic pentru cerșitul de share, pentru jocurile acelea de distribuire. Un alt indiciu puternic, atipic mie.
Idem 10.
Idem 11 și 10”, a mai scris accesta, conform Leapșadesănătate.