Cei mai mulţi locuitori din Beijing habar nu au că există. Cum habar nu au că există şi mulţi dintre locuitorii Terrei, în general.
În cazul unui atac, locuitorii Beijingului pot fi în siguranţă în subteran, dar ei nu ştiu acest lucru. În 1969, Mao Zedong – cel care a condus China cu o mână de fier mai mult de trei decenii, a comandat construirea unui al doilea Beijing în subteranul celui original. Acest oraş subteran, ascuns de ochii lumii, era menit să îi adăpostească pe toţi locuitorii de atunci ai Beijing-ului, dacă ar fi izbucnit un război nuclear.
Probleme mari
Nimeni nu ştie pe ce distanţă se întinde “reţeaua” subpământeană chineză, însă se spune că totul ar fi conectat cu punctele centrale şi instituţiile publice ale Beijing-ului, printre care se numără Piaţa Tiananmen şi Gara Centrală. Spre exemplu, tunelurile care duc spre Piaţa Tiananmen sunt destul de late pentru a adăposti tancuri şi alte vehicule blindate. Cei care au ajuns aici (pe ascuns, deoarece autorităţile chineze sunt drastice în ceea ce priveşte acest loc) spun că sub pământ ar fi trebuit să fie restaurantele, birourile, spitalele, şcolile, teatrele, fabricile, toate câte le visase Mao pentru oraşul subteran.
Majoritatea pasajelor sunt ori inundate şi imposibil de parcurs, ori blocate de gunoaie. O bună parte din “Oraşul ascuns” a fost betonată, inundată sau distrusă pentru a face loc reţelei de metrou din Beijing.
Tot conform mărturiilor celor care au ajuns aici din curiozitate, atraşi de spectaculosul despre care scriu apoi pe forumuri ori blog-uri, există chiar locuri cu postere pe pereţi, sau inscripţii, iar bănuiala lor este că există câţiva oameni săraci care au ajuns chiar să trăiască aici din cauza problemelor mari cu creşterea numărului populaţiei şi a crizelor imobiliare cu care se confruntă Beijingul.