Se pare că mâine, una dintre temele importante ale summitului UE va fi subiectul sirienilor. Orice va fi însă mâine, cert este că până acum nu a existat nicio compensație pentru povara purtată și suma plătită de Turcia.

Așa stând lucrurile, problemele Turciei se agravează pe zi ce trece și ne confruntăm cu o atmosferă politică și socială în care par a nu mai fi suficiente eforturile depuse pentru soluționarea tuturor acestor probleme.

Pe lângă problemele cu care ne confruntăm în domenii precum politica externă, economia și sistemul administrativ, unul dintre domeniile asupra căruia trebuie să ne aplecăm cu precădere este problema sirienilor care trăiesc în Turcia.

Potrivit datelor oficiale, Turcia găzduiește în acest moment aproximativ patru milioane de sirieni. Pe lângă faptul că îi găzduiește, se amplifică incertitudinea privind întoarcerea acasă a acestor oameni, cărora li s-a oferit statutul de protecție. În Siria se mențin condițiile de război iar incertitudinea care domină relațiile dintre Turcia și Siria face imposibilă o negociere realistă privind revenirea sirienilor.

În momentul în care privim în ansamblu, problema nu trebuie abordată doar din prisma a cum și unde au fost cheltuite resursele statului. Situația are potențialul de a se transforma într-o problemă națională serioasă în ceea ce privește demografia Turciei. Datele anunțate cu câteva zile în urmă de Institutul Turc de Statistică referitoare la populația de peste 65 de ani pot fi privite drept o imagine parțială grăitoare. Astfel, procentul persoanelor de peste 65 de ani, catalogate drept "în vârstă", a urcat la 9,5% din totalul populației. Și în cazul în care această tendință se menţine, în 2080, fiecare a patra persoană va fi din categoria vârstnicilor.

Astfel, trebuie spus clar că o ignorare a îngrijorărilor și criticilor poporului turc în această privință ar tensiona și ar nemulțumi și mai mult societatea. Din acest motiv, negarea acestei probleme ar putea duce pe viitor la acumularea și revărsarea unor tensiuni socio-economice mult mai mari.

Rezultatele celui mai recent sondaj

Studiul Monitorul Dezvoltării Umane, realizat de centrul INGEV TAM și Facultatea de Comunicare din cadrul Universității de Științe din Istanbul este important pentru a înțelege ce gândesc oamenii. Acest studiu a fost realizat în 26 de orașe, prin intermediul telefonului și al calculatorului. Au fost realizate 1774 de interviuri telefonice iar marja de eroare este de ±%2,3.

Potrivit rezultatelor obținute, una dintre cele mai tensionate relații comunitare este între cetățenii turci și sirieni... Chiar dacă raportat la anul trecut s-a înregistrat o scădere, totuși 44% din populație descrie această relație drept "încordată".

73% din populație susține că este de acord cu afirmația "Trebuie asigurată întoarcerea acasă a sirienilor, cât mai curând". Unul dintre cele mai interesante răspunsuri arată că 80% din populație nu mai susține ideea că "Trebuie să îi considerăm pe sirieni drept cetățenii noștri".

Există o diferență de percepție între cei care au cunoscuți sirieni și cei care nu au. De exemplu, cei care au un cunoscut sirian, sunt în proporție de 68% de acord cu afirmația că "Sirienii trebuie să plece imediat acasă", în timp ce persoanele care nu cunosc sirieni susțin această afirmație în proporție de 77%.

Sunt destul de răspândite greșelile de gândire. 59% dintre cei intervievați cred că sirienii primesc un salariu de la stat. 45% spun că sirienii sunt scutiți de taxe. Procentul celor care cred că "Sirienii pot merge la ce universități vor" a scăzut de la 60%, în martie 2020, la 39%, în luna noiembrie a anului trecut.

Autor: prof. dr. Kürşad Zorlu Traducere: Rador