Începuturile creștinismului la daco-români. Începuturile creștinismului la daco-români. Evenimentul istoric, de la ora 15:30.
Creștinismul nu și-a dorit să se impună în teritorii virgine, pustii ori cu o populație lipsită de tradiții deci de spiritualitate proprie – bogăția de datini proprie era și este garantul unei anumit grad de civilizație pe care noua religie îl viza.
Și dacă la început său, creștinismul timp de secole era religia săracilor dar mai ales a celor oprimați ( datorat dogmei propăvăduite, promisiunea vieții de apoi – o viață egală din punct de vedere social, mântuirea instantanee prin martirizare, apocalipsa ce se va abate asupra celor din afara religiei etc ) biserica începe să capete gustul puterii și vizează ,,înregimentarea,, conducătorilor militari și politici sub orice formă și prin orice mijloace.
Este momentul impunerii propriilor divinități cu faptele / minunile lor, mai mult sau mai puțin imaginare, în panteonul gazdelor sau în trecutul regilor decedați.
Sesizând nepotrivirea firească de altfel al acestui proces, nepotrivire de obiceiuri, de îmbrăcăminte, de alimentație, de tot ce reprezintă influențe geografice, creștinismul adoptă forțat și pentru un timp limitat, tradiții locale ce nu le aparțin și de care, ulterior, au făcut tot posibilul să se debaraseze ( chiar cu riscul de a se autoizola, de a deveni nesincronă cu locurile și timpurile trăite ).
Emisiunea video, AICI