Pe 31 iulie este Lăsatul Secului, iar de la 1 august începe Postul Sfintei Marii. Acesta durează până pe 15 august, când se prăznuieşte Adormirea Maicii Domnului.
Momentul Adormirii Fecioarei Maria nu este consemnat în Sfânta Scriptură, dar mărturia lăsată de Dionisie Areopagitul lămureşte faptul că Fecioarei Maria i-a fost descoperit momentul morţii / adormirii sale, iar Apostolii care erau în diferite ţări spre a împlini misiunea de propovăduire au fost aduşi pe nori la sicriul Maicii şi, desigur, au săvârşit rugăciuni şi cântări până în momentul îngropării ei în satul Ghetsimani.
Cum postim
Potrivit Tipicului celui Mare, lunea, miercurea şi vinerea se ajunează până după Ceasul IX (ora 15), după care se mănâncă mâncare uscată. Marţea şi joia se mănâncă legume fierte (fără untdelemn), iar sâmbăta şi duminica se dezleagă la untdelemn şi vin. Pe 6 august, de Schimbarea la Faţă, este dezlegare la peşte, untdelemn şi vin.
Lăsatul secului semnifică renunţarea la mâncare cu grăsimi, dar are şi un înţeles mai adânc: acela al renunţării la spiritul lumesc (lat. seclum, saeculum) în favoarea unei vieţi înduhovnicite.
Istoric
Postul Adormirii Maicii Domnului este cel mai nou dintre cele patru posturi ale anului. Originile sale se află prin secolul al V-lea, când s-a dezvoltat şi Cultul Maicii Domnului. La început, postul acesta nu se ţinea peste tot la fel: creştinii din Antiohia posteau doar o singură zi, la praznicul Schimbării la Faţă a Domnului. În partea Constantinopolului se postea doar patru zile; iar creştinii din Ierusalim posteau opt zile.
În anul 1166, la Constantinopole are loc un sinod convocat de patriarhul Luca Chrysoverghi, care stabileşte ca postul să înceapă la 1 august şi să dureze până la Praznicul Adormirii Maicii Domnului, pe 15 august.