Anul acesta, Festivalul International “George Enescu” debuteaza maine si se anunta a fi un adevarat maraton care se va incheia in 23 septembrie.
Festivalul este un maraton atat prin durata manifestarii, mai bine de 3 saptamani, dar si un adevarat tur de forta pentru public, care in unele zile poate sa asiste la nu mai putin de 5 spectacole.
Este in orice caz o noua editie marca Ioan Hollender, exceptionalul director al Operei din Viena care si-a transferat know-how-ul si asupra celui mai important si, de altfel, singurul festival international de muzica clasica din Romania. Iar marca Hollender se regaseste probabil cel mai bine conturata chiar in conceptia concertului de deschidere a festivalului, care va avea loc maine, 1 septembrie, de la ora 20,00, la Sala Mare a Palatului. La conferinta de presa din 24 iulie, Ioan Hollender a dat detalii despre acest concert, sa recunoastem, atipic, pentru ca mai bine de 3 ore publicul va asista la un gradios recital de opera, cu cele mai cunoscute arii din repertoriul liric.
Cine sunt insa protagonistii? Ioan Hollender vorbea in acea conferinta de presa despre mai tinerii cantareti romani de opera care se bucura de succes si prestigiu in strainatate, insa sunt cvasinecunoscuti la ei acasa. “Nimeni nu e profet in tara lui” spune un proverb care din pacate este foarte de actualitate in Romania. Sa-i cunoastem deci pe cei care sunt poate cei mai buni ambasadori actuali ai Romaniei, fara ca noi sa o stim.
Romani care canta pe scene celebre
Prima va urca pe scena soprana Cellia Costea, cea care a stralucit la Covent Garden din Londra, la Barcelona, Berlin, Toulouse, Viena. Sambata, Cellia Costea va interpreta aria Contesei din actul al III-lea al operei “Nunta lui Figaroa, un rol care i-a adus unul dintre cele mai recente succese la Operele din Viena si Atena.
Basul Szabo Balint este un nume foarte cunoscut in Germania, in prezent angajat la Opera din Franckfurt. Repertoriul sau acopera o paleta vasta, insa pentru concertul de deschidere al Festivalului Enescu, celebrul bas a ales o arie din opera Macbeth de Verdi, cu care a obtinut aplauze la scena deschisa anul trecut pentru rolul Banquo.
Soprana Anda Louise Bogza s-a lansat in viata internationala de concert in 1994, cand a cucerit premiul I si premiul publicului la Concursul Belvedere de la Viena. Exista o stransa legatura intre Anda Louise Bogza si Opera din Praga, insa soprana a cantat cu mult succes si la Franckfurt, Bordeaux, Tel Aviv, Marsilia, Hamburg sau Copenhaga. Unul dintre rolurile care o reprezinta cel mai bine este Tosca din opera lui Puccini, de aceea ea va si interpreta in 1 septembrie celebra arie “Vissi d’arte”.
O alta castigatoare a premiului I la Concursul Belvedere de la Viena – editia 1991, este soprana Adina Nitescu, una dintre divele contemporane, chiar daca mai putin mediatizata. Insa este suficient sa spunem ca ea a stralucit pe scene de calibrul Scalei din Milano sau Metropolitan din New-York. La Bucuresti prezinta o arie din productia pe care a prezentat-o stagiunea trecuta la Deutsche Oper din Berlin – Manon de Giacomo Puccini.
Soprana Roxana Briban este una dintre vedetele Operei din Bucuresti, insa in ultimii ani ea a aparut si pe importante scene din strainatate, astazi fiind una dintre apreciatele voci ale Operei de Stat din Viena. Si cum Puccini este un atu al repertoriului ei, Roxana Briban a ales arii si duete din “Madama Butterfly” si “Boema”.
Intr-unul dintre duete, Roxana Briban va aparea alaturi de tenorul Marian Talaba, un nume putin cunoscut chiar si pentru impatimiti romani ai operei. Aceasta pentru ca Marian Talaba este nascut de fapt in Ucraina si pentru ca el este inca foarte tanar (implineste 30 de ani anul acesta). Insa vocea sa cu totul deosebita l-a determinat pe Ioan Hollender, directorul Operei din Viena, sa-l coopteze in echipa de solisti a teatrului inca din 2004.
Un alt tenor care si-a inceput cariera internationala la Opera din Viena este Robert Nagy. Dupa debutul din 1999 din capitala austriaca a fost invitat la Dresda, Munchen, Berlin, Torino, Roma, Dublin, Laussane, acestea fiind doar cateva dintre teatrele cu care a colaborat.
Decan de varsta al cantaretilor care vor aparea pe scena Salii Mari a Palatului este baritonul Alexandru Agache, un obisnuit al Scalei din Milano, al teatrelor Covent Garden din Londra si Metropolitan din New York, fara a mai lua in considerare celelalte scene de pe intregul mapamond unde a publicul a avut ocazia sa se convinga ca romanul Agache este unul dintre cei mai importanti baritoni verdieni ai contemporaneitatii.
Fratele sau, baritonul George Petean, desfasoara in ultimii ani o cariera de o amploare asemanatoare. Deja a cucerit aplauze la Covent Garden si Opera de stat din Viena, in stagiunile viitoare fiind invitat la Hamburg, Geneva si, in 2010, la New-York.
O alta voce clujeana, ca si fratii Agache si Petean, este mezzosoprana Carmen Oprisanu, o alta castigatoare din Romania a concursului Belvedere de la Viena – editia 1992. Din fericire, ea este una dintre cantaretele de calibru international care au mai revenit, destul de rar insa, in Romania, publicul de aici avand ocazia sa aplaude vocea care a fermecat auditoriul de la Scala si Metropolitan, pentru a aminti doar doua dintre cele mai importante teatre cu care a colaborat.
Soprana Elena Mosuc este considerata una dintre cele mai expresive voci de soprana de coloratura ale generatiei sale. Angajata a teatrului din Zurich, orasul unde Elena Mosuc are rezidenta permanenta, ea a cantat insa pe toate marile scene europene; in stagiunea trecuta a debutat cu succes la Scala din Milano, in rolul Violettei Valery din Traviata verdiana.
In 1 septembrie, pe scena Salii Palatului vor evolua si tenorii Calin Bratescu si Marius Vlad Budoiu (prezente de marca ale scenelor din Romania), dar si baritonul Stefan Ignat (binecunoscutul interpret al Oedip-ului enescian de la Opera bucuresteana). Va acompania Orchestra Operei bucurestene, condusa de dirijorul Gheorghe Costin.
Merita sa-i ascultati
Asadar, in concertul de deschidere a festivalului George Enescu – 2007, un maraton de opera cu interpreti romani. Poate ca nici nu ii cunosteati decat pe cativa dintre ei, poate ca va intrebati: pana la urma, este mare lucru sa canti la Scala, Metropolitan sau Covent Garden? Iar raspunsul meu: da, este mare lucru si deschid aici o lista de atrebuiea obligatorii. In primul rand, trebuie sa ai o voce adecvata, speciala de la natura. Apoi, trebuie sa ai sansa unui profesor bun care sa stie sa slefuiasca vocea naturala, dar si spiritul viitorului cantaret.
Trebuie sa ai si talent scenic, deci sa fii si un bun actor, pentru ca opera presupune nu numai cantare, dar si actorie. Trebuie sa ai stapanire de sine, sa nu-ti fie teama de public, trebuie sa ai control asupra fiecarui sunet, pentru ca un cantaret de opera se produce doar live.
Trebuie sa participi la importante competitii internationale pentru a te face remarcat si trebuie sa fii norocos, ca un manager bun sa te remarce si sa-ti ofere sansa de a aparea pe o scena importanta. Si apoi, trebuie sa ai intelepciunea de a intretine o cariera, de a fi astazi mai bun decat ieri si maine mai bun decat astazi. Si totul cu un instrument care se poate astricaa foarte usor – ma refer aici la vulnerabila voce umana.
In lume nu exista decat cateva zeci de cantareti care canta la Scala, Covent Garden sau Metropolitan. Si cativa dintre acestia sunt romani, cantaretii pe care Ioan Hollender, directorul Operei din Viena si directorul festivalului George Enescu, si-a propus sa vi-i prezinte in seara de 1 septembrie. Multi dintre ei nu au mai cantat demult acasa si au cu siguranta emotii. Merita sa-i cunoasteti pe acesti putini oameni care arata o fata curata si extrem de onorabila a Romaniei. Si daca nu aveti bilet, Radio Romania Muzical si Radio Romania Cultural transmit in direct acest concert, incepand cu ora 20,00.
CE SPUN SOLISTII
Alexandru Agache – in Bucuresti, dupa 20 de ani
« Este o mare onoare pentru mine sa fiu invitat sa cant in deschiderea Festivalului aEnescua si pentru aceasta,multumesc organizatorului lui, domnului Ioan Holender, care – din cate am inteles – a facut personal programul acestui concert. Din pacate, eu nu am mai cantat de mult timp in Romania: nici la Cluj si nici la Bucuresti – unde am aparut cred, in urma cu 20 de ani.Sunt cu atat mai fericit si ca ma voi intalni cu colegii mei mai tineri - cu unii am mai cantat, pe altii abia astept sa-i aud: sunt tineri care fac o cariera extraordinar de rapida si de mare importanta.
De fapt, unul dintre cei cu care nu am mai cantat este chiar fratele meu, George Petean; in timp ce, cu Adina Nitescu – de exemplu – am avut marea placere sa cant in “Madama Butterfly” la Scala din Milano in 2004, cu Anda-Louise Bogza m-am intalnit la Praga – unde am cantat aVecerniile sicilienea, cu Balint Szabo am cantat in aRigolettoa la Toulouse, Carmen Oprisanu imi este o foarte buna prietena si fosta colega de la Opera din Cluj, cu Elena Mosuc inca nu am cantat dar am avut la un moment dat spectacole alternative la Arenele din Verona, cu Stefan Ignat am avut placerea sa cant in “Oedip” la Cagliari, iar despre Roxana Briban am auzit doar pareri exceptionale la Deutsche Oper din Berlin – unde ea a cantat “Aida” iar eu aLe Willya. Sigur ca regret ca nu le voi regasi in acest concert si pe Leontina Vaduva sau Nelly Miricioiu, dar avem atat de multi cantareti foarte buni peste tot in lume pe care publicul romanesc cred ca i-ar intalni cu placere… >
Carmen Oprisanu, revenind cu bucurie
<O invitatie de a participa la Festivalul “Enescu” este – cel putin pentru mine - in primul rand o recunoastere: am fost prima oara invitata in 1998 iar acum, voi avea doua participari – una in Concertul de gala din deschidere si cealalta in Concertul Orchestrei simfonice din Dresda cu Simfonia a VIII-a de Mahler. De fapt, pentru mine, orice participare la o manifestare artistica romaneasca este o recunoastere in plus si oriunde as fi in lume, tot acasa am emotiile cele mai mari.
In Concertul din 1 septembrie eu voi canta o arie din opera aWerthera de Jules Massenet , Charlotte fiind un personaj pe care l-am interpretat de foarte multe ori: la Amsterdam, Bruxelles, Madrid…Imi amintesc ca prima mea aparitie in acest rol a fost la Zurich, in 1997, alaturi de marele tenor Alfredo Kraus - intr-una dintre ultimele sale aparitii scenice in “Werther” – si a fost un moment cu totul special al carierei mele ; asa ca… vin in concertul din 1 septembrie cu o incarcatura emotionala extrem de consistenta ».
Adina Nitescu, mereu, cu emotii
« Pentru mine este o foarte mare bucurie sa ma reintalnesc cu publicul romanesc – mai ales ca nu am cantat foarte des pe scenele de acasa. De fapt, revin doar pentru a treia oara: prima data am cantat “Boema” la Opera din Bucuresti, a doua oara in Concertul aniversar al doamnei Georgeta Stoleriu de la Radio, iar acum, pentru deschiderea Festivalului “Enescu”, ar fi a treia oara…Ma simt fericita si pentru faptul ca, dintre ariile pe care le-am propus eu, a fost aleasa o arie din “Manon Lescaut” de Puccini.
Eu cant foarte mult Puccini – a carui muzica o simt foarte aproape de sufletul meu – iar Manon Lescaut a fost un personaj care mi-a permis colaborarea cu scene foarte importante. Am debutat la Festivalul de la Glyndebourne, in urma cu 10 ani, cu Manon Lescaut, acum 2 ani am facut spectacole foarte frumoase cu Manon la Staats Oper din Viena, la Deutsche Oper din Berlin si la Genova, iar de curand, am cantat tot Manon a lui Puccini la Roma, Cagliari si Florenta. Sigur ca mi-as dori sa cant rolul intreg si pentru publicul romanesc; dar, deocamdata, sunt fericita si sa cant doar o arie in acest concert de deschidere a Festivalului “Enescu”, pe care-l astept cu nerabdare. »
Cellia Costea - ieri, laureata a Concursului "Enescu" astazi, invitata in Festival
« Festivalul “George Enescu” a fost dintotdeauna un eveniment foarte important pentru mine; iar invitatia de anul acesta de a participa la Concertul de Deschidere a Festivalului alaturi de nume atat de importante, m-a onorat mult. Probabil ca prezenta mea intr-un context atat de onorant a fost recomandata si de premiile internationale pe care le-am obtinut in anii de studentie dar mai ales de faptul ca sunt laureata a Concursului “Enescu” – sectiunea Canto – cu Premiul al II-lea – dupa care aveam sa fiu inclusa si in distributia spectacolului cu opera “Oedip” din 2001; si trebuie sa recunosc, afirmarea mea pe plan international, toate angajamentele au venit in lant, dupa aceea…Astfel incat, pot sa spun ca pentru mine, atat Festivalul cat si Concursul “Enescu” nu au insemnat doar momente importante ale carierei mele, ci si o importanta rampa de lansare, pentru care sunt deosebit de recunoscatoare – si nu pot decat sa regret ca sectiunea Canto nu mai exista in cadrul acestui important Concurs ».
Fragmente din interviuri realizate de Luminita Arvunescu – Radio Romania Muzical