Din ce în ce mai mulți oameni de știință serioși ridică semne de întrebare cu privire la ideea că „schimbările climatice” au vreo legătură cu folosirea combustibililor fosili sau cu activitățile umane. E drept, motoarele cu ardere internă sunt poluante și ne afectează sănătatea, dar în ceea ce privește așa-zisa „încălzire globală”, lucrurile nu sunt chiar atât de simple pe cât ni le prezintă elitele mondiale.
Prestigioasa NASA (National Aeronautics and Space Administration) afirmă, de pildă, că schimbările climatice au o altă explicație și anume modificarea orbitei pe care Pământul o descrie în jurul Soarelui. În anul 1958, NASA a observat pentru prima dată că schimbările orbitei pe care Pământul se deplasează în jurul Soarelui, împreună cu modificare înclinării axiale a Pământului, sunt responsabile de ceea ce climatologii au numit de-a lungul timpului „încălzire globală” sau „schimbări climatice”. „NASA a ales, însă, să păstreze tăcerea”, scrie Ethan Huff pe site-ul natuiralnews.com, și i-a lăsat pe progresiști să-și difuzeze liniștiți teoriile alarmiste cu privire la faptul că umanitatea riscă extincția dacă nu se iau măsuri urgente, precum reducerea consumului de combustibili fosili, interzicerea ambalajelor de plastic, ba chiar și împuținarea șeptelului mondial de vite.
Teoria care face legatura dintre schimbarea orbitei pământului și schimbările climatice a fost, de altfel, publicată încă din anul 2000 de NASA pe site-ul Earth Observatory. Ea este, însă, mult mai veche și îi aparține savantului sârb Milutin Milankovitch (1879 – 1958), care susținea, cu zeci de ani în urmă, că schimbările climatice nu au absolut nicio legătură cu activitatea umană. Deși NASA a publicat această teorie, presa, politicienii și climatologii mainstream continuă să pretindă că mai avem foarte puțin până în momentul în care planeta va muri din cauza excesului de dioxid de carbon.
Adevărul pare a fi, însă, mai aproape de explicația dată de astrofizicianul sârb Milutin Milankovitch, numită și teoria climatului Milankovitch. Nu de alta, dar variațiile sezoniere și latitudinale ale radiațiilor solare care lovesc pământul în moduri diferite și în diferite momente pot explica, de pildă, glaciațiunile. Mai mult, dat fiind că această teorie datează de zeci de ani (Milankovitch a murit în 1958), este evident că nu poate fi vorba de o teorie închegată pentru a combate propaganda progresistă. Nu sunt specialist și nu am să intru în amănunte. Sunt, însă, mulți experți care susțin că teoria sârbului este validă. Milankovitch a reușit să creeze un model matematic cuprinzător, capabil să calculeze temperaturile de suprafață ale Pământului de-a lungul vremurilor și a ajuns la o concluzie fermă- clima a fost mereu în schimbare indiferent de activitatea ființelor umane.
Modelul matematic al lui Milankovitch a fost ignorat complet o jumătate de secol după publicare. Apoi, în 1976, după traducerea cărții sale în limba engleză, revista Science a confirmat că teoria lui Milankovitch. În 1982, Consiliul Național de Cercetări al Academiei Naționale de Științe a Statelor Unite a adoptat și ea teoria lui Milankovitch, afirmând că poziționarea Pământului față de Soare are cea mai mare influență asupra condițiilopr climatice.
În majoritatea lor, climatologii, politicienii de stânga, ziariștii și ONG-urile ecologiste continuă să insiste că ambalajele plastice de unică folosință, mașinile, centralele termice și aparatele de aer condiționat pe care le folosiți distrug planeta și singura cale de a o apăra sunt impozitele climatice usturătoare care să forțeze limitarea consumului. „Dezbaterea privind schimbările climatice nu se referă la știință. Este un efort de a impune controlul politic și economic populației de către elită”, a susținut un ziarist invitat să-și spună părerea la emisiunea Radio Hal Turner.
„Este un alt mod de a diviza populația și a întoarce o parte a populației împotriva celeilalte, cu unii care cred în încălzirea globală creată de om și alții care nu cred. Adică divide et impera!”. În Europa, alarmismul climatic a creat mișcări (de tipul Extinction Rebellion) care amintesc, ca manifestări, atât de sectele milenariștilor (cei care așteaptă din clipă în clipă sfârșitul lumii și Întoarcerea lui Hristos), cât și de Revoluția Culturală a lui Mao. Rebeliunea acestor adolescenți, care încearcă să blocheze aeroporturile cu drone sau se dedau la tot felul de atacuri, stă mărturie despre faptul că elitele progresiste sunt capabile de orice tertip pentru a păstra puterea și a deturna atenția de la adevăratele probleme ale societății.