Mircea Magiaru paseste pe urmele celebritatii lui Costel Busuioc. El nu canta, dar incanta miile de pietoni cu sculpturile sale in lemn pe cea mai lunga strada din Spania, numita Alcala.

Corespondent Spania, Alexandru Petrescu

Magiaru se recomanda ca fiind tigan. Nu roman, nici rom. Pentru ca "sunt tigan comunitar, nu rom, cum ne alinta acum. Tigan, ca si Costel".

Intrebat de unde vine, acesta raspunde mereu ca din Mexic. "Sunt prea negru sa zic ca sunt roman si in plus daca as zice asa m-ar confunda cu hotii de buzunare sau telefoane ce-i vad zi de zi pe trotuarul pe care stau eu ca o closca si sculptez".

Mircea Magiaru s-a nascut in 1948, in satul Podari, din judetul Dolj. "Bunicii si parintii mei au plecat din Buzau in timpul foametei. Erau fierari. De la ei cred ca am mostenit arta asta. Ei faceau garduri forjate si bice impletite. Dupa foamete, ne-am intors acasa la Buzau si m-au dat la scoala ca sa nu raman birjar toata viata."

A facut zece clase la zi si apoi s-a apucat de seral si scoala Populara de Arta, lucrand sub indrumarea sculptorului Lazar Valeriu. A luat lectii si cu marele sculptor Coman din Ploiesti. Pe vremea lui Ceausescu, multe dintre lucrarile sale au ajuns la Cantarea Romaniei, dar niciodata nu a fost chemat si el pentru a le prezenta.

A castigat diferite concursuri si diplome. Dar dupa Revolutie, a plecat din Romania si s-a oprit in Spania pentru ca "era mai cald si astia (spaniolii-n.n) stau pana tarziu pe strazi si stiu sa-si traiasca viata".

"Mereu cu capul sus, cu mandria mea de om simplu"

De atunci, sculpteaza pe strazile Spaniei. "Lemnul il gasesc pe la gropile de gunoi. Trag, ca Pacala, cateo usa dupa mine, pe care o termin in doua zile". A fost invitat, ca artist de onoare, sa participe la salonul de arta a imigrantilor din cadrul Universidad Rey Juan Carlos. "Nu-mi vine sa cred ca desi eu fac reproduceri de mari pictori din Muzeul El Pardo, ei imi cer manele sculptorice, chestii de kitsch de sculptura naiva."

Acel eveniment artistic nu a fost unicul pentru Mircea Magiaru. A mai participat la un targ de arta medievala si la o expozitie a unui salon de arta din sala Institutului de Dezvoltare San Pedro.

La Coslada, un orasel de langa Madrid, a reprezentat Romania timp de doua zile, in decembrie 2007, fiind invitat de Comunitatea Romanilor din Spania. Revista Spaniola "Interviu" i-a dedicat doua pagini, iar in ziarul "El Mundo" i-au scris o cronica fugara.

"Eu stiu ca am un handicap fata de marii artisti. Ca eu nu am o cultura mare. Dar poate asa vor invata alti tigani ca mine faptul ca e pacat sa nu fii cu lumea in rand, sa inveti si sa faci bine pentru ai tai tigani sau romani ce sunt sau chiar europeni. Eu pot fi un exemplu pentru ca nu am furat niciodata. Si sunt om cuminte si imi vad doar de arta mea. De multe ori nu am ce sa mananc. Alteori vand un tablou sau o figura in lemn pentru 1.000-2.000 euro. De Pastele catolic de exemplu, am vandut intr-o saptamana de peste 40.000 euro. Am dat sculpturi de mana mea facute pe gratis. Am dat si unor politicieni spanioli una doua lucrari si chiar si unor biserici. Dar va subliniez, mereu cu capul sus, cu mandria mea de om simplu."