Cea mai mare operațiune de spălare de bani din Europa de Est l-a implicat pe un văr de-al lui Vladimir Putin, ofițeri FSB, firme rusești, companii off-shore, bănci din Rusia, Letonia și Moldova, judecători moldoveni și figuri importante ale lumii interlope.
Pe parcursul anilor 2010-2014, organizații criminale și politicienii corupți din Rusia au transferat 20 miliarde USD din fonduri murdare prin acest complex de „spălătorie”, format din zeci de companii off-shore, bănci, credite false și agenți proxy. Ulterior, procesul era „legalizat” de către judecători din R. Moldova, iar banii spălați erau răspândiți în întreaga Europă.
Tehnologia de legalizare
Potrivit rise.md, „spălătoria de bani” care a tranzitat Moldova a avut misiunea de a crea iluzia unor activități de afaceri pentru a justifica sursa de bani, susținută de o instanță de judecată care semna ordonanțe judecătorești pentru a legaliza banii murdari. Afacerile erau firme-fantomă ce protejau proprietarii reali. Băncile implicate în proces trebuiau să fie ele însele murdare sau neinteresate de a afla de unde proveneau aceștia.
O tranzacție tipică începea cu două companii off-shore, de multe ori cu sediul în Marea Britanie, și cu adevărații lor proprietari ascunși în zonele off-shore, numite și paradise fiscale. Companiile semnau un contract fals, în care una cădea de acord să-i împrumute celeilalte sume mari de bani, chiar dacă în realitate nu a existat nici un împrumut.
Administrator moldovean
Paradisul fiscal ales în această operațiune a fost Belize, iar sumele implicate în fiecare tranzacție au fost uriașe, variind de la 100 la 800 milioane USD. Contractele, în fiecare caz, stipulează că datoria a fost garantată de către companii din Federația Rusă, aproape întotdeauna conduse de un cetățean moldovean, infiltrat pentru a face accesul în instanțele judecătorești din Republica Moldova. În „spălătoria rusească” au fost implicați peste 20 de judecători de la 15 instanțe de judecată din Republica Moldova. Practic, aceștia au avut rolul de legalizare a banilor, pronunțând, la solicitarea unui lanț de companii off-shore, peste 50 de ordonanțe judecătorești privind încasarea în mod solidar a unor datorii fictive, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde USD. Aceasta este o sumă uimitoare pentru o țară cum este Republica Moldova, care a avut un PIB sub 8,5 miliarde USD în 2013. Unii dintre aceștia sunt cercetați penal, în timp ce alții au demisionat din sistem.
180 milioane dolari la Râșcani
„Spălătoria” a fost pusă în funcțiune la 22 octombrie 2010, atunci când compania britanică Valemont Properties Limited, în calitate de creditor, a înaintat o cerere de chemare în judecată la Judecătoria sect. Râșcani prin care a solicitat încasarea datoriei de 180 milioane USD de la cetățeanul moldovean Andrei Abramov și de la două companii din Rusia: OOO LaitaM – directorul și acționarul unic fiind ucraineanul Oleg Nikolaevich Belonog și OOO Spartak – controlată de ucraineanul Vladislav Valerievich Hotsyanovsky. Litigiul a fost examinat de judecătorul Gheorghe Gorun, care a dat câștig de cauză companiei Valemont Properties LTD, având la bază doar copiile unor acte. Ulterior, în schemă apare și executorul judecătoresc Anatol Chihai, care a executat ordonanța.
Fără comentarii
Acesta a deschis un cont la Moldindconbank pentru a primi banii transferați de la companiile rusești, bani care au fost apoi transferați în contul Valemont Properties LTD deschis la Trasta Komercbanka din Letonia. Acest traseu al banilor: băncile rusești – Moldindconbank – banca letonă Trasta Komercbanka – urma să fie folosit în toate transferurile de bani. Oficialii de la Trasta Komercbanka a refuzat să facă comentarii asupra operațiunii de spălare de bani.
RISE Moldova a obținut informații financiare cu intrările și ieșirile tranzacțiilor bancare făcute de pe contul executorului judecătoresc Anatolie Chihai. Documentele demonstrează că cele două companii rusești implicate în litigiul din Moldova, OOO LaitaM și OOO Spartak, au transferat, în rate, din Rusia, miliarde de ruble prin intermediul băncilor rusești EB Transinvestbank OOO și KB Inkredbank. Toți banii ajungeau pe contul lui Chihai de la „Moldindconbank”, care, ulterior, convertea valuta rusească în lire sterline și le transfera pe contul companiei Valemont Properties LTD. Compania Valemont Properties LTD a figurat în mai multe procese de judecată din Republica Moldova, în calitate de creditor. De fiecare dată, compania a fost reprezentată în instanță de ucraineanul Bogdan Kuchay, 32 de ani.
Decizii aiuritoare
În Moldova, Bogdan Kuchay se află în mai multe procese de judecată după ce, în luna iulie 2013, împreună cu ucraineanul Roman Rybchenko, 22 de ani, a procurat 7 acțiuni – 0.00014 % din 100%, de la Compania Internațională de Asigurări S.A „ASITO”, pentru a avea temei legal să acționeze ASITO în judecată, solicitând să-i fie blocate conturile societății pe acțiuni și suspendarea efectuării plăților conform contractelor de pensie suplimentară încheiate în anii 1994-2005. Judecătoria Botanica din Chișinău a admis solicitarea lui Bogdan Kuchay. În urma acestei acțiuni au avut de suferit peste 8 mii de pensionari asigurați la S.A. ASITO, iar Comisia Națională a Pieței Financiare din Moldova a cerut printr-o scrisoare oficială Consiliului Superior al Magistraturii să intervină în cazul judecătoarei care a emis hotărârea de judecată. În acest caz sunt puse pe rol mai multe litigii în instanța de fond și la Curtea de Apel Chișinău.
Judecători implicați în mega-afacere
OCCRP a radiografiat mai multe dosare din arhivele instanțelor din Republica Moldova care au stat la baza pronunțării ordonanțelor de judecată. Pentru a iniția un proces, creditorii – fiind firmele off-shore, reprezentate de avocați sau persoane împuternicite în bază de procură, prezentau instanțelor de judecată un set de documente ca, ulterior, judecătorul să emită o ordonanță privind încasarea datoriilor.
Într-o decizie a Consiliului Superior al Magistraturii din 27 mai 2014 este menționat că Curtea Supremă de Justiție a stabilit că unele ordonanțe au fost eliberate de judecători cu mai multe încălcări ale legislaţiei. Mai exact, la examinarea cererilor înaintate de către companiile off-shore, judecătorii s-au bazat doar pe documente care erau autentificate de reprezentanții companiilor off-shore prin stampilă şi semnătură, copiile nefiind autentificate în modul stabilit de lege, şi nici nu exista mențiunea judecătorului de corespundere a copiilor cu originalele lor.
Gîscă a demisionat
Valeriu Gîscă este unul din judecătorii care a emis cele mai multe ordonanțe în schema de spălare a banilor. În perioada 2011-2012 el a semnat cinci ordonanțe privind încasarea datoriilor în sumă totală de 2.1 miliarde USD în favoarea companiilor off-shore. După ce și-a încheiat „misiunea”, el și-a dat demisia din funcția de judecător.
Potrivit unei Hotărâri a Consiliului Superior al Magistraturii, pe 22 noiembrie 2012, Gîscă a depus cererea de demisie din proprie inițiativă, motivând solicitarea prin starea precară a sănătății. În timp ce cererea de eliberare din funcție se afla în examinare la Consiliul Superior al Magistraturii, pe 18 decembrie 2012 judecătorul a eliberat ultima ordonanță din schemă semnată de el, în sumă de 500 milioane USD. Iar la 3 zile de la această acțiune, în Monitorul Oficial a fost publicat decretul președintelui R. Moldova Nicolae Timofti privind eliberarea lui Gîscă din funcția de judecător. La moment, Valeriu Gîscă lucrează în calitate de avocat, după ce la sfârșitul anului 2013 și-a luat licența în avocatură.
Judecătorul: Banii veneau din Rusia și plecau mai departe
Întâlnirea cu fostul judecător Valeriu Gîscă a avut loc într-o parcare de lângă clădirea Guvernului din Chișinău. El a venit cu un automobil de lux, un NISSAN X-Trail de culoare neagră. Era îmbrăcat modest, la cămașă și blugi. „Prin ordonanțele pe care le-am emis n-au fost afectate interesele statului sau ale sistemului financiar al Republicii Moldova. Nu era implicată nici o instituție bancară din Moldova. În aceste cazuri figura o singură persoană rezidentă în R. Moldova, în rest erau firme străine. Eu când am judecat, m-am uitat ca materialele prezentate să corespundă legii. De fiecare dată, venea un băiat moldovean din Chișinău și-mi prezenta actele precum că părțile implicate în proces nu aveau careva obiecții. Documentele erau perfectate la cel mai înalt nivel. Eu am urmărit ca în urma ordonanțelor să nu plece bani din țară. Banii veneau din Rusia și plecau mai departe, în altă țară. Dacă cineva a spălat bani și i-a spălat cu mâinile noastre, lasă să-mi dovedească cei de la Centrul Național Anticorupție că eu am avut vreun interes pentru pronunțarea acestor ordonanțe. Nu cunosc nici o persoană care a stat în spatele la toate astea”, a declarat Gîscă.
Secretele executorului Mocan
De asemenea, OCCRP a încercat să vorbească și cu executoarea Svetlana Mocan care s-a ocupat de cele mai multe ordonanțe. Aproape 17 miliarde USD au trecut prin contul ei. Mocan a refuzat să se întâlnească cu reporterii sau să răspundă la întrebări. Doar într-o scurtă convorbire telefonică a declarat: “Nu putem face lămuriri pentru că procedura de executare este confidențială. Eu nu am dreptul să dau informații la nimeni. Nu vreau ca ulterior să fiu acționată în judecată de „creditori”. Lasă Centrul Național Anticorupție să vă dea”.
Potrivit Rise.md, autoritățile de la Chișinău au început să investigheze acest caz la sfârșitul anului 2013, însă acțiunile lor au fost blocate de autoritățile din Rusia. „Mulţi dintre judecători, alături de executori, vor merge la dubă. Or, judecătorii au emis decizii doar în baza unor copii xerox ale unor documente. Se stabileşte şi statutul procesual al unor angajaţi din sistemul bancar. Avem în total trei cauze penale şi urmează să fie deschise încă două. De asemenea, două cauze penale au fost iniţiate în Letonia şi Estonia. Pe 28 februarie 2014, am pornit o cauză penală privind abuzul de serviciu pe numele unui executor, care acum are interdicţie de a părăsi ţara, iar pe 13 martie 2014, un alt executor a fost arestat pentru abuz în serviciu”, declară Vasile Șarco, șeful Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor din Moldova.
Se schimbă legea
După ce s-a încheiat operațiunea rusească de spălare a banilor prin intermediul judecătorilor, s-a trezit și Guvernul de la Chișinău. Pe 22 iulie 2014, prim-ministrul R. Moldova, Iurie Leancă, a mers în Parlament să-și asume răspunderea pentru un pachet de legi printre care și cel privind „Ridicarea imunității judecătorilor pentru infracțiunile de spălare de bani și de îmbogățire ilicită”.
RISE Moldova și RISE România au radiografiat labirintul schemei de spălare a banilor pentru a descoperi metodele și partenerii care conduceau „spălătoria rusească”. Băncile și firmele rusești implicate sunt conduse de către manageri și membri de consiliu care includ oameni de afaceri cunoscuți, un văr al președintelui rus Vladimir Putin și persoane declarate a fi aproape de FSB. Anual, miliarde de dolari proveniți din crima organizată și din fondurile furate de la stat „părăsesc” Federația Rusă prin operațiuni de tip „Spălătoria”. Astfel, în doar primul trimestru al anului 2014, mai mult de 64 miliarde USD au fost scoase din țară. La moment, în Rusia nu există nicio investigație care să vizeze băncile implicate în spălări de bani.
Igor Putin, la Russkiy Zemelniy Bank
Un jucător important în frauda uriașă de 20 miliarde USD a fost banca rusă OAO Russkiy Zemelniy Bank. O notă informativă a Centrului Național Anticorupție obținută de OCCRP indică faptul că, în perioada 2012-2014, banca a transferat prin intermediul Moldindconbank-ului 152 500 000 000 de ruble (aproximativ 5 miliarde USD.) Până în 2011, Russkiy Zemelniy Bank a fost deținută de Elena Baturina, soția lui Iury Lujkov, fostul primar al Moscovei, demis din funcție în 2010, după disensiunile apărute între acesta și președintele rus Vladimir Putin. Un an mai târziu, adică în 2011, un nou grup de acționari, condus de Aleksandr Grigoriev, un om de afaceri din Sankt-Petersburg, în vârstă de 43 de ani, a înlocuit-o pe Baturina. La scurt timp după aceasta, banca rusă a deschis conturile de corespondent la banca din Republica Moldova și au început tranzacțiile suspecte între Russkiy Zemelniy Bank și Moldindconbank, spun autoritățile moldovene. Noii acționari ai Russkiy Zemelniy Bank au fost șase companii din Cipru. Una dintre ele – Boaden Ltd, care controla 16,35 % din Russkiy Zemelniy Bank – a fost deținută de către Aleksandr Grigoriev, care a devenit șeful Consiliului Executiv.
La Russkiy Zemelniy Bank, Grigoriev și-a adus propria echipa de manageri, din care a făcut parte și Igor Putin, vărul președintelui rus, care a fost în consiliul băncii până în 2014. Igor Putin și Aleksandr Grigoriev sunt legați prin mai multe combinații. Putin a fost membru al consiliului „SU-888” (Detalii, AICI), o companie de construcții în care Grigoriev este acționar majoritar. De asemenea, el a fost în consiliul „Promsberbank”, o bancă mică din regiunea Moscovei, în același timp când Grigoriev a fost acolo acționar.