În criză alimentară, pământul stă pârloagă

În loc să majorăm producţia şi să profităm de pe urma cererii ridicate de produse agroalimentare, agricultura românească e lăsată de izbelişte.

Când preţurile cerealelor şi ale alimentelor ating recorduri după recorduri, România stă cu trei milioane de hectare de teren agricol nelucrate.

În loc să profităm de pe urma crizei alimentare şi să majorăm producţia, suprafeţele agricole cultivate la noi scad şi facem loc importurilor tot mai mari.

De pildă, cu toate că preţul grâului a explodat, dublându-se într-un singur an, suprafaţa semănată cu grâu în toamna anului trecut a fost de doar 1,8 milioane hectare, faţă de peste 2 milioane hectare cultivate în 2009, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. "Poate că preţurile ridicate vor aduce mai mulţi oameni la agricultură şi nu vom mai sta cu 3 milioane de hectare nelucrate. E o ruşine, când se moare de foame în lume", ne-a declarat Nicolae Sitaru, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). El a adăugat că sunt ruşinoase şi producţiile mici la hectar. "Situaţia este cauzată şi de politicile fluctuante. Pe micii producători i-a uitat lumea, doar la voturi îşi aduce aminte de ei", spune Sitaru.

Producătorii nu profită de preţurile mari

El a explicat scăderea suprafeţei cultivate cu grâu toamna trecută. În lipsa depozitelor unde să stocheze grâul, majoritatea producătorilor au vândut la recoltă, când preţurile au fost extrem de mici. Astfel, cine a vândut cu 30 de bani/kilogram în vară nu a mai avut resurse să o ia de la capăt. De preţurile ridicate au putut profita însă mai târziu comercianţii cu depozite.

"Cei care depozitează fac legea. Majoritatea stocurilor sunt la comercianţi, în fiecare an este la fel", a afirmat şeful LAPAR. De vină a fost însă şi vremea, ploile din octombrie afectând semănatul.

Sitaru estimează totuşi că agricultorii vor majora anul acesta suprafeţele cultivate cu porumb şi floarea-soarelui, care anul trecut au fost mai mici faţă de 2009. În faţa oportunităţilor pe care criza alimentară le-ar putea ridica pentru o ţară agricolă ca România, Ministerul Agriculturii spune că decizia de a majora producţia aparţine pri vaţilor. "E momentul ca aceia care se ocupă cu agricultura să creadă că în sfârşit vor câştiga. Aceste preţuri poate îi vor stimula să mărească suprafeţele cultivate", susţine Adrian Rădulescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. În plus, statul vrea să taxeze pământul necultivat.

Importăm tot ce se poate

Unul dintre cei mai mari agricultori din România, Culiţă Tărâţă, spune că "pământul trebuie pus la treabă, nu să stăm cu milioane de hectare anual nelucrate. Agricultorul să fie stimulat prin programe concrete pe termen scurt, mediu şi lung".

Tărâţă se întreabă "ce-ar fi însemnat azi România dacă nu am fi avut nicio palmă de pământ nelucrată?". Şi tot el dă răspunsul: "Am fi rivalizat cu marile puteri". Astfel, dintr-o ţară aflată în vârful Europei la exporturile de legume şi produse agroalimentare, "azi importăm usturoi şi morcovi. Este trist". Omul de afaceri a mai spus că de preţurile mari nu fermierii profită, ci tot marii traderi, care mută câştigul în paradisuri fiscale.

Una dintre măsurile care ar stopa creşterea preţurilor în România este să majorăm producţia, inclusiv în zootehnie. "În loc să creştem animale, mâncăm tot ce-i mai prost din Europa. Am fi depăşit criza alimentară dacă eram în stare să facem treabă", spune el. Întrebat de planurile proprii, Tărâţă a spus că are de gând să majoreze randamentul pe hectar, dar şi în zootehnie. "Pământul trebui pus la treabă, nu să stăm cu milioane de hectare nelucrate. Mâncăm tot ce-i mai prost din import, iar satele sunt în dezastru." CULIŢĂ TĂRÂŢĂ, om de afaceri