Sorin Apostu, primarul orașului Cluj-Napoca, se alătură campaniei "Oraşul de vis" şi susţine muncipiul său în competiţia lansată de evz.ro pe 6 aprilie şi care se va încheia în luna august. Aşa cum am obişnuit deja cititorii, evz.ro prezintă, în fiecare joi, interviuri cu primarii oraşelor participante în campania "Oraşul de vis". Astfel, vom descoperi oraşele şi din perspectiva autorităţilor locale. Dacă este sau nu o descriere reală, vom afla din comentariile cititorilor.
Fiecare dintre oraşele participante în competiţie are la dispoziţie o săptămână de prezentare. Monografiile, reportajele şi interviurile (cu primarul, un sportiv şi o vedetă locală), alături de comentariile cititorilor, oferă o imagine completă despre trecutul şi prezentul acestor oraşe. Până în acest moment au intrat oficial în competiţie: Arad, Bacău, Braşov, Brăila şi Cluj-Napoca. Luni, se pregăteşte Constanţa, urmată în săptămânile care urmează de Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Sibiu, Timişoara şi Bucureşti. Intră pe "Oraşul de vis" şi alege preferatul tău. Oferă note de evaluare şi votul de popularitate. Aşteptăm fotografii din cele 15 oraşe participante în campanie, pe adresa orasuldevis@evz.ro. Acestea vor fi incluse în fotoreportajele oraşelor, după modelul Cluj-Napoca.
EVZ: Care au fost principalele direcții de investiție a banilor de la bugetul local la nivelul orașului Cluj-Napoca, în 2009? Sorin Apostu: În premieră, în 2009, 32% din bugetul orașului a fost alocat investițiilor. Mare parte din bani merg pe lucruri care rămân și care ajută la dezvoltarea efectivă a orașului, drumuri, parcări, apă-canalizare, iluminat public, locuințe, școli sau grădinițe.
În ce ați investi mai mult, în ideea de a aduce o schimbare semnificativă? În primul rând, aș investi în modul cum arată centrul istoric, în turismul care se poate practica în Cluj-Napoca și, în general, într-un trai mai bun după orele de program ale oamenilor, spații de recreere etc.
Care este situația investițiilor străine și românesti? Ultimii doi ani au fost niște ani incredibili pentru Cluj-Napoca, au fost atât investiții autohtone, cât și străine. Criza la nivel mondial a oprit acest avânt, dar există în continuare interes și tatonări ale marilor firme pentru că după ce va trece această criză, reluarea activității se va face în anumite centre, în adevărate metropole urbane și periurbane.
Clujul, primul oraș la reabilitarea blocurilor
Câte blocuri ANL există în oraş? Sunt patru blocuri ANL, cu 192 de apartamente. În plus, din toamnă a început distribuirea loturilor de teren pentru tineri.
Care este situația alimentării cu apă caldă a orașului? De cinci ani am investit în sistemul centralizat de distribuție a apei calde și a căldurii, undeva la 30 de milioane de euro. Suntem pe primul loc în țară la reabilitarea termică a blocurilor. Până la sfârșitul anului 2009 au fost 100 de blocuri reabilitate și alte 200, în pregătire. Numărul de debranșati este constant, nici nu a crescut și nici nu a scăzut.
Din suprafața totală a străzilor din oraș, ce procent este asfaltat? Ce procent este racordat la rețeaua de canalizare, gaze și electricitate? Cam 85% din numărul străzilor sunt asfaltate și 90% sunt racordate la sistemele de canalizare.
Care este situația locurilor de parcare? Avem 26.000 de locuri de parcare, dar pe măsură ce orașul crește și numărul de solicitări crește. Deja am pornit progamul de construire a unor parcă în cartiere, iar prețul de taxare va avea tariful de 100 de lei pe an.
“Am încercat să fac ce am promis”
În Cluj-Napoca sporul natural în 2008* (ultima cifră oficială oferită de INS) a fost de +351. Ce elemente au condus la acest rezultat pe plan local?Faptul că au venit foarte mulți investitori care au creat locuri de muncă, orașul a devenit atractiv pentru specialiști și pentru studenții care au terminat studiile și care au rămas la Cluj. În acest fel a crescut natalitatea. Din această cauză noi nu am mai crescut taxele din 2004 și totuși bugetul orașului este de patru-cinci ori mai mare.
Cetățuia, loc de meditație
Cum ați caracteriza locuitorul din Cluj-Napoca? În primul rând, clujeanul are un spirit civic ridicat. Acest lucru mi-a plăcut și asta ajută orice administrație. De asta am dat și drumul la programul cu voluntarii. Un primar poate obține niște informații extraordinar de utile pe care să le rezolve. Problemele simple chiar sâcâie.
Este clujeanul un om pretențios? Clujenii sunt ca toți oamenii, se adaptează binelui foarte repede. În noi există tendința dacă este bine să ne fie și mai bine și asta este normal. Ceea ce este și mai important este faptul că clujeanul are o demnitate și un cuvânt. În Cluj te poți baza pe cuvântul oamenilor.
Precizați trei elemente definitorii ale orașului. Este un centru universitar, un centrul medical puternic și un oraș puternic.
Care este locul dumneavoastră preferat din oraș? Îmi place Cetățuia pentru că de acolo privesc ce s-a făcut în oraș și cum a evoluat orașul. Este o vedere destul de bună. Acolo îmi pun în ordine gândurile.
Care ar fi motivele prin care o persoană ar fi convinsă să se mute în Cluj-Napoca? Pentru felul de trăi care este unul constant. Nu este unul cu salturi sau diferențe foarte mari. Orașul este deja o metropolă, nu așa de aglomerat ca Bucureștiul, și are foarte multă identitate.
De ce considerați că orașul dumneavoastră ar trebui sa primească titlul de „Oraș de vis”?În primul rând, Clujul se leagă de brandul „Transilvania”. Apoi, prin tot ce am făcut poate reprezenta un oraș de vis: e un oraș dinamic, dar liniștit și un oraș cinstit prin felul de a fi al oamenilor.