Descoperirea gazelor în Marea Neagră ne dă speranţe. Vom ajunge să nu mai importăm gaze în cel mult zece ani.
Perspectiva independenţei energetice a României nu mai este doar un vis. O spune atât preşedintele Traian Băsescu, cât şi specialiştii în domeniul energiei. Rămâne de văzut care este orizontul de timp: trei-patru ani, cât estimează şeful statului, sau până la zece ani, cum spun cei de la Petrom. "România are perspectiva independenţei energetice totale (...), România poate fi una dintre sursele de gaze nu numai pentru ea însăşi, dar şi pentru multe alte ţări din Europa", a declarat, ieri, şeful statului, după ce a vizitat nava de foraj marin Deepwater Champion, a companiei ExxonMobil, cea care a descoperit cel mai mare zăcământ de gaze din ultimii ani. Depozit de 100 de miliarde de metri cubi de gaze Petrom împreună cu o filială a ExxonMobil a început, în ianuarie, forajul de explorare la sonda Domino- 1 în ape de mare adâncime din sectorul românesc al Mării Negre. În februarie, Petrom anunţa descoperirea unui zăcământ de gaze. Ieri, Traian Băsescu spunea că "vestea bună este că s-a descoperit un zăcământ de circa 100 miliarde de metri cubi şi perspective similare sunt pentru alte câteva depozite care urmează să fie prospectate în perioada următoare". În zonă mai cautăresurse energeticeLukoil, Sterling Resources şi Melrose Resources. Investiţii necesare Specialiştii în energie consultaţi de EVZ spun că România are toate şansele să-şi câştige independenţa energetică. "Producţia internă din zăcăminte este în scădere, reducându-se la o treime din 1986 până în 2011, când producţia a fost de puţin peste 11 miliarde metri cubi de gaze. E de dorit ca zăcămintele de pe mare să compenseze scăderea sau chiar să asigure un surplus", ne-au spus aceştia. Preşedintele Băsescu susţine că "în acest orizont de timp, 2015-2016, România va putea să fie independentă deplin din punct de vedere energetic". Până atunci, însă, va fi nevoie de investiţii de miliarde bune de euro pentru forare, explorare şi transport, fiind necesară inclusiv construcţia unei conducte care să transporte gazele spre ţărm. Ce poate să facă nava Deepwater Champion Lungimea este de aproape 230 m, lăţimea de 36 de metri iar greutatea totală depăşeşte 50.000 de tone. La aceste dimensiuni, nava este comparabilă cu un portavion de talie medie iar, din cauza lăţimii prea mari, nu ar avea loc prin canalul Panama. Faţă de dezastrul din 2010 al platformei Deepwater Horizon, din Golful Mexic, asemănările sunt că a fost vorba de o instalaţie construită tot de Hyundai, tot pentru Transocean. Diferenţele sunt că atunci a fost vorba de o platformă - nu de o navă, care lucra pentru BP - nu pentru Exxon. Deepwater Champion a fost construită anul trecut de Hyundai Heavy Industries din Coreea de Sud. Nava a fost comandată de compania Transocean, care a plătit 755 milioane de dolari şi o închiriază mai departe către Exxon pentru sume în jurul a jumătate de milion de dolari pe zi. Pavilionul este asigurat de Vanuatu. Nava de foraj este considerată de „generaţia a şasea”. Adâncimea maximă de foraj este de 12.000 de metri, din care 3000 de metri de apă. Aceasta este cea mai mare adâncime disponibilă cu tehnologia de acum. După explorare şi forajul iniţial, activitatea poate fi preluată de o platformă permanentă. Instalaţia poate opera chiar şi în condiţii de vânt puternic de până la 90 km/h respectiv valuri de până la 6 metri. În condiţii de furtună, nava rezistă la valori duble. Totul, cu ajutorul unui sistem de poziţionare dinamică: un computer controlează propulsoarele şi cârma pentru a compensa influenţa vântului şi a valurilor. În timpul forajelor pe timp de furtună platforma nu s-a mişcat cu mai mult de un metru.