Dacă ar fi să aduni numărul victimelor alcoolului, ale accidentelor de circulație, ale drogurilor, ale obezității, ale tentativelor de suicid și sinucigașii tot n-ai ajunge la câte decese se datorează fumatului, atrage atenția prof. dr. Florin Mihălţan, de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București
Cu fiecare țigară fumată ne scurtăm viața. Un fumător înrăit are, potrivit statisticilor, o speranţă de viaţă mai mică, în medie, cu 10 ani. „Această consecinţă are la bază multiplele afecţiuni unde fumatul acţionează ca factor cauzal sau de risc. Astfel, tabagismul determină 9 din 10 cazuri de cancer pulmonar. Și nu e singurul efect. Alte tipuri frecvente ale acestei cumplite maladii sunt cancerul gurii, al gâtului, buzelor, faringelui, laringelui, esofagului, stomacului, vezicii urinare, colului uterin sau bolile leucemice etc”, explică prof. dr. Florin Mihălțan, care este și președintele Societății Române de Pneumologie. Comparativ cu nefumătorul, tabagicul are un risc de cancer pulmonar de 23 ori mai mare pentru bărbați şi de 13 ori mai mare la femei.
Dacă nu îi omoară cancerul, pot face și alte boli. „Mai există primejdia de a muri prin boală obstructivă cronică, care este de 12-13 ori mai mare faţă de abstinenți, progresia cu 50% mai rapidă a aterosclerozei, riscul de 2 până la 9 ori mai mare de a face un infarct miocardic (în funcţie de numărul de ţigări fumate zilnic). Dar şi posibilitatea de 5 ori mai mare de a dezvolta diabet zaharat de tip 2”, precizează Mihălțan.
Pasivii sunt expuși acelorași pericole
Dacă fumează, femeia gravidă are de 1,3-2,5 ori mai multe şanse de a avea o naştere prematură, tabagismul în timpul sarcinii putând provoca 20-90% dintre cazurile de moarte subită infantilă.
FOTO: Pneumologul Florin Mihălțan atrage atenția că fumatul îi afectează în egală măsură și pe cei care trăiesc pe lângă fumători
„Şi fumatul pasiv vă poate pune în pericol viața. Există dovezi de netăgăduit că o convieţuire alături de fumători creşte pericolul de apariţie a cancerului pulmonar cu 20-30% şi de boli cardiace cu 25-35%. Lista consecinţelor fumatului activ sau pasiv este mult mai mare, se poate ajunge la orbire, arterită, accidente vasculare cerebrale, impotenţă sau infertilitate”, opinează doctorul.
În acest context, legea antifumat, din 2016, a încercat să protejeze atât pe fumătorul pasiv cât şi pe cel activ, iar efectele sale se fac deja resimţite pe toate planurile, de la protecţia salariatului nefumător, până la apărarea celor dragi de acasă.
În lupta antifumat, România a urcat 12 locuri
Cu ocazia celei de-a 7-a Conferințe Europene «Tobacco or Health» s-au prezentat rezultatele activităților de dezvoltare și implementare a politicilor privind controlul consumului de tutun, în 35 de țări europene. Acestea au fost evaluate în privința măsurilor considerate a fi componente esențiale ale unor programe cuprinzătoare de control al consumului de tutun. „Raportul a fost prezentat de către Luk Joossens din partea «Association of European Cancer Leagues» și a avut menirea să încurajeze țările să continue implementarea eficientă a acestor măsuri. Cu această ocazie, s-a punctat de repetate ori în plen, saltul de 12 locuri al României, de pe locul 19, unde era în 2013, pe poziția a 7-a, unde se regăsește în acest moment”, explică profesorul bucureștean.
O legislație eficientă, cu impact spectaculos
Acest spectaculos progres se datorează, în principal, adoptării legislației de interzicere a fumatului în spațiile publice închise, adoptării Directivei Europene privind produsele din tutun, precum și inițierii celei mai ample dezbateri pe teme de sănătate în spațiul public, arată dr. Mihălțan. „Îmbucurătoare a fost susţinerea, fără precedent, din partea populaţiei. Care a ajuns acum la un nivel nesperat de 85%”, a conchis specialistul.
Ce măsuri ar mai trebui luate
Intrarea României în acest grup fruntaş, alături de ţări precum Marea Britanie, Irlanda, Islanda, Finlanda, Franţa sau Norvegia, demonstrează că se poate să devenim modele europene. În acest sens, Organizația Mondială a Sănătății recomandă, în continuare, șase măsuri: taxarea produselor din tutun, interzicerea fumatului în spațiile publice închise, informărea și creșterea nivelului de conștientizare în rândul populației, incluzând campanii de informare publică, acoperire în mass media, publicarea de studii și date relevante, interzicerea oricărei forme de publicitate și promovare a produselor din tutun, imaginile și avertizările directe și de dimensiuni mari pe ambalajele produselor din tutun, ca și susținerea asistenței și tratamentului în vederea renunțării pentru persoanele dependente de tutun, incluzând creșterea accesului la medicație.