Ceaușescu - retragere sau suprimare fizică? Comploturile la adresa lui Nicolae Ceaușescu au fost destul de multe începând din 1977, dar suprimarea fizică a devenit o opțiune după 1986 din partea complotișilor
Ceaușescu se temea de atentate
Ceaușescu scăpase din atentatul de la Vnukovo din 1957, când un avion de fabricație sovietică aflat în dotarea statului român, cu echipaj sovietic s-a părbușit în acea toamnă cu delegația română la bord. Delegația urma să participe la a 40-a aniversare a Revoluției din Octombrie. Deliberat, Dej nu a mers în avionul acela.
După 1977, mai multe nume grele din partid și stat, generalul Ioniță, generalul Kostyal, cel mai tânăr ilegalist din rândurile comuniștilor, demnitari ca Vasile Patilineț, foști ofițeri ca generalul Militaru, au pus la cale comploturi care să îl îndepărteze de la putere. Și totuși, a fost eliminarea lui Ceaușescu o opțiune?
Evident, cel puțin până la nivelul anului 1988, putem spune că nu. Tentativa eșuată a lui Viorel Rovențu a fost ascunsă foarte bine, în niciun caz nu s-a pronunțat într-un proces vreo condamnare de atentat la adresa conducerii de partid și de stat. Securitatea nu dorea să se lege la cap fără să o doară.
Ceaușescu - mișcările subsersive se accelerează după plecarea lui Pacepa
Generalul Pacepa a defectat în iulie 1978. El a scris în cartea sa, Orizonturi Roșii cât de mult dorea Ceaușescu să evite comploturile și atentatele. Vasile Patilineț, Nicolae Radu, comandor, Nicolae Militaru, fost general, Ion Iliescu, fost demnitar, atunci Director la Editura Tehnică, Virgil Măgureanu, profesor la „Ștefan Gheorghiu” au făcut parte dintr-un complot.
Vasile Patilineț era ambasador la Ankara în perioada 1980-1986. El ar fi dorit să înarmeze un grup fidel care să preia conducerea partidului și a țării, fără suprimarea lui Ceaușescu. Au fost câteva oportunități ratate când Ceaușescu a plecat în vizită în RFG sau Canada și o alta când era în Bistrița Năsăud. Patilineț era considerat ca o posibilitate de înlocuire a lui Ceaușescu adică o revoluție de catifea, la București.
Generalul Pacepa a susținut că Vasile Patilineț ar fi fost eliminat din ordinul lui Ceaușescu. Dar oare de ce ar fi vrut Ceaușescu să scape de omul care i-a modelat ascensiunea, creând instituțiile statului după cum dorise Ceaușescu? Evident, aici fie unii dintre complotiști au vrut să scape de el, fie Ceaușescu a fost asmuțit contra lui.
Vasile Patilineț, susținea Nicolae Radu în fața Comisiei de analiză a evenimentelor din 1989 din Parlamentul României, alături de Ion Ioniță ar fi refuzat dizolvarea PCR și suprimarea lui Ceaușescu.
Din 1988, ideea lichidării lui Ceaușescu este unica opțiune
Ceaușescu trebuia eliminat, au decis complotiștii, mulți din grupul Ioniță-Patilineț-Militaru. Grupul Ion Iliescu-Militaru-Brucan pur și simplu a preluat controlul evenimentelor din decembrie. În 23 august 1988, Radu Nicolae susținea că s-a dorit împușcarea lui Ceaușescu. Evident, nu s-a reușit.
Colonelul Andrei Kemenici, comandantul unității unde au fost executați Ceaușeștii a spus clar că de la București, Militaru întreba dacă „s-a terminat cu ăia de acolo”, adică s-ar fi așteptat la o execuție fără proces, chiar sumar cum a fost! Oare de ce? Militaru, Brucan, Stănculescu nu mai trăiesc, iar Iliescu, Măgureanu n-au avut de cine să fie întrebați. Ori nu s-a dorit, ori nu s-a putut. Dosarul Revoluției e și acum la Parchetul General.
Așadar, dictatorul a fost executat alături de soția sa ca urmare a unui simulacru în care avocatul apărării i-a acuzat pe cei doi mai mut decât completul de judecată. Ceaușescu, cel puțin până în 1985, a avut susținere din SUA. Niciun lider fost comunist nu a fost executat, toți au fost închiși, trecuți pe linie moartă, apoi eliberați. Cel mult CIA răspândea zvonuri despre liderul român bolnav de cancer. CIA avea informații despre posibile tentative de atentat la finalul anilor 70.
Pentru mulți, liderul român în viață era incomod. Oare se temeau că declanșând devalizarea economiei naționale după 1990, Ceaușescu în viață ar fi fost o sursă de opoziție pe care nu o puteau controla? Greu de știut sau de răspuns la aproape 35 de ani de la execuția sa din 25 decembrie 1989.