Fiecare angajat din România pierde, anual, mai mult de o săptămână de lucru din cauza problemelor cauzate de sistemele şi echipamentele IT existente la locul de muncă şi se deplasează, în medie, 263 de metri/zi pentru a ridica documentele tipărite de la imprimante, arată un studiu realizat la comanda Epson Europe în 14 ţări din EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa).
Potrivit studiului, publicat miercuri, timpul pierdut de către angajaţii români este echivalent cu un cost cu productivitatea care se ridică la 19 miliarde de euro. Din această sumă, peste jumătate este atribuită problemelor cu imprimantele, respectiv 9,7 miliarde de euro.
Angajaţii români chestionaţi în cadrul cercetării susţin că, deşi pierd, în medie, 10 minute zilnic cu imprimarea de documente, rolul imprimantelor continuă să fie esenţial în eficienţa şi productivitatea din birouri, cei chestionaţi susţinând că productivitatea ar scădea în medie cu 28% dacă aceste aparate ar fi eliminate.
“Pe lângă problemele cu întreţinerea şi întreruperile, se pierde timp suplimentar din cauza modului în care sunt distribuite imprimantele, angajaţii deplasându-se în medie 5,4 metri până la cel mai apropiat echipament, ceea ce sugerează că numeroase companii încă folosesc un model tradiţional de imprimare centralizată. Această distanţă este mare, dacă ne gândim că cei chestionaţi imprimă în medie 38 de documente zilnic. Aceasta este o problemă care ar putea fi rezolvată cu uşurinţă prin intermediul unui model de imprimare destinat unor grupuri mici de lucru”, se arată în concluziile studiului de specialitate.
La nivelul internaţional, cei 2.380 de angajaţi ai birourilor din ţărilor EMEA chestionaţi în studiul Epson imprimă, în medie, 14 documente/zi şi merg pe jos, în medie, 263 metri zilnic pentru a lua din imprimante documentele pe care le printează. În total, angajaţii parcurg, anual, o distanţă de 58 kilometri, echivalent cu participarea la 1,3 maratoane, notează realizatorii cercetării.
Studiul a fost efectuat online de Coleman Parkes în intervalul octombrie 2016 - ianuarie 2017 pe un eşantion de 2.400 de angajaţi din 14 ţări (Republica Cehă, Slovacia, Polonia, Ungaria, România, Belgia, Danemarca, Finlanda, Olanda, Norvegia, Suedia, Africa de Sud, Israel şi Grecia). În România, studiul a fost realizat pe un eşantion de 100 de respondenţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani, angajaţi în sectorul privat, în companii din Bucureşti, cu funcţii de middle-management.