Legea Impozitului pe Venitul Global se dovedeşte a fi prea complicată chiar şi pentru guvernanţi. Evenimentul zilei a prezentat, pe larg, draftul pus la dispoziţie de Ministerul Finanţelor Publice. Anunţat în Programul de Guvernare 2017 - 2020, drept Cod Fiscal, împreună cu Legea Salarizării reprezintă două politici economice cu un important impact asupra populaţiei.
Legea Impozitului pe Profitul Global a fost amânată chiar înainte de a se naşte proiectul provizoriu. Emoţia pe care a transmis-o în mediul public a rivalizat chiar cu Legea Salarizării Unitare, adoptată miercuri în Parlament. Ministerul Finanţelor Publice a lansat un proiect de lucru incomplet Lăsat să „scape” în presă de către ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, apoi dat publicităţii într-o formă de „Proiect de lucru”, pe site-ul Minsterului Finanţelor Publice (MFP), legea Impozitului pe Venitul Global prevedea ca salariaţii să-şi plătească singuri impozitul pe venit, după un an. De aici şi marea problemă, bugetul României ar fi rămas fără finanţare. Conform modificărilor aduse prin eliminarea reținerii la sursă (la angajator) a impozitului pe venit, înseamna că statul nu mai încasa lunar, pe tot parcursul anului 2018, niciun ban din salarii, drepturi de autor, activități independente, investiții, câștiguri din jocuri de noroc. Raţionamentul stă în faptul că, banii ar fi fost colectaţi în anul următor, după ce românii şi-ar fi depus declarațiile de venit global pe gospodărie. În plus termenul de „gospodărie fiscală” a ridicat multe semne de întrebare, explicaţia MFP fiind destul de ambiguă: „grup alcătuit din una sau mai multe persoane fizice înrudite sau neînrudite, care au un patrimoniu comun pe care îl administrează împreună din punct de vedere economic și financiar și locuiesc/nu locuiesc efectiv la același număr cadastral”!
Adrian Vasilescu, Consultant la Banca Naţională a României: „Nici jumătate dintre salariaţi nu îl vor plăti”
„Nu cred că proiectul pentru Impozitul pe Venitul Global pe gospodă- rie va râmăne aşa. În ceea ce priveşte plata impozitului pe venit de către salariaţi, aşa cum este acum, nu cred că mai mult de jumătate va fi plătit. Până pe 25 ale fiecărei luni Ministerul de Finanţe se împrumută de la bănci pentru plata datoriilor, după această dată, prin fondurile strânse din impozitele pe venituri se returnează aceşti bani, cum se vor acoperi dacă ieplata impozitului rul de Finanţe se îm- şea legea a ea legea aşa?”
Gheorghe Piperea, avocat: „Important este să nu devenim ţinte pentru controalele fi scale”
„Cred că nu este o idee rea, dar aplicarea Impozitului pe Venitul Global este de o amploare uriaşă”, a declarat la Antena 3, avocatul Gheorghe Piperea. „Omul poate să-şi organizeze cheltuielile familial astfel încât să aibă deduceri mai mari. Important este să nu devenim ţinte pentru controalele fiscale. Cred că Impozitul pe Venitul Global trebuie explicat foarte bine, atât în mediu urban, cât şi rural”. ş ganizeze cheltuielile familial în mediu urban, cât şi rural”.
Ionuţ Dumitru, Preşedintele Consiliului Fiscal:
„Riscuri mari privind colectarea bugetară” „Din acest draft nu se înţelege cum se vor face încasări bugetare (din venituri - n.r.). Cea mai simplă metodă şi cea mai eficientă este reţinerea la sursă. Nu pot să mă gândesc şi nici nu pot să- mi imaginez cine a putut să gândească altfel. Apar riscuri mari privind colectarea bugetară. În momentul de faţă este prematur să folosim cifre. Este o schimbare majoră, cu un sistem complex. Faptul că se vor face deduceri este o decizie pozitivă. Codul Economic va necesita un efort birocratic atât din partea contribuabilului cât şi a statului. ANAF-ul în sine va avea nevoie de resurse IT şi umane pentru a face faţă”.
Ilie Şerbănescu: „În România există o incapacitate notorie de a implementa ceva”
„Impozitul pe venitul global există în toată lumea civilizată. Din păcate în România există o incapacitate notorie, indiferent ce partid este la putere, de a implementa ceva. Pentru a putea aplica această lege, ar trebui să avem un sistem informatic unic, astfel încât CNP-ul fiecăruia să apară la Sănătate, la Poliţie, la ANAF-ul şi la Finanţe. La noi, e pe dos, numai la Ministerul de Finanţe sunt două sisteme informatice. Părerea mea este că va fi un dezastru. Gospodăria fiscală e o prostie, ar trebui să fie pe o persoană sau pe o familie instituţională. Va fi nevoie de mul . Va fi nevoie de mulţi avoca i avocaţi şi mulți consilieri fiscali”. i consilieri fiscali”.
Explicaţiile oficiale: „Mai amânăm 2-3 ani”
Viorel Ştefan a ieşit marţi cu explicaţii în Parlament privind Impozitul pe Venitul Global, la fel de ambigue: „Sistemul poate fi îmbunătă- ţit consistent faţă de varianta cu care am plecat noi iniţial. În prezent sunt constrângeri din punct de vedere al sistemului informatic al ANAF de a implementa imediat un astfel de sistem. De aceea, se întrevede un orizont de implementare de 2 - 3 ani. Am ajuns la concluzia că ceea ce ar fi trebuit să facă acei consultanţi fiscali se poate rezolva folosind resursele informatice care astăzi se găsesc în diverse instituţii ale statului, dacă noi suntem în stare să le integrăm într-o aplicaţie informatică, care să rezolve. Aceasta este o soluţie mai ieftină, mai bună. Noi vom pune la dispoziţie un mecanism online de plată a impozitelor şi taxelor. Se pune problema dacă toţi cetăţenii vor avea abilităţile necesare. Impozitul pe gospodărie va fi implementat în trei etape, prima începând de la 1 ianuarie 2018. Va însemna globalizarea în 2019, în mai, a veniturilor, fără a se elimina reţinerea la sursă a celor de natură salarială”, a explicat Viorel Ştefan.