Declararea anuală a venitului şi introducerea termenului de „gospodărie familială”, pentru toată lumea este un concept româneasc riscant, sunt de părere experţii fiscali. Ei atrag atenţia asupra metodei de impozitarea a venitului ca fiind o formulă periculoasă, care necesită o educaţie financiară pe care populaţia României nu o posedă încă.
Renunţarea reţinerii impozitului pe salariu la sursă va transforma fiecare cetăţen într-un contabil. Pe tot parcursul anului, fiecare contribuabil va trebui să-şi calculeze veniturile, cheltuielile şi impozitul aferent.
În toate ţările UE impozitul pe salariu se reţine la sursă
În dorinţa de a înţelege mecanismele financiare care se vor implementa de anul viitor în România am făcut apel la specialiştii fiscali ai uneia dintre cele mai mari firme de audit de pe piaţă. În opinia lor, înaintea trecerii la noul sistem de impozitare a venitului global, s-ar impune derularea unor ample consultări cu specialiştii români din mediul de afaceri, mediul universitar, societatea civilă, instanţele de judecată şi chiar cu specialişti străini, pentru a înţelege cum anume funcţionează asemenea instituţii fiscale în alte ţări.
„Trebuie spus că în toate statele membre UE, impozitul pe salarii se reţine la sursă de către angajatori. Acelaşi sistem există şi în Statele Unite pentru veniturile din salarii şi pensii. Trecerea de la sistemul reţinerii la sursă la un sistem de declarare anuală a veniturilor presupune o schimbare profundă de mentalitate şi de proceduri fiscale, atât pentru contribuabili, care vor trebui să calculeze pe tot parcursul anului cât anume din venituri pot cheltui şi cât trebuie să păstreze pentru plata impozitului anual, dar şi pentru autorităţile fiscale, care vor fi puse în faţa unui efort administrativ considerabil pentru a gestiona volumul ridicat de informaţii presupus de noul sistem”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, Pricewaterhouse Coopers România.
Familia fiscală obligatorie, nu există
În 18, din cele 28 de ţări din Uniunea Europeană nu există conceptul de unitate familială pentru scopuri fiscale, iar acolo unde este definită clar în legislaţie, în general, rămâne la latitudinea contribuabililor dacă se înregistrează în scopuri fiscale individual sau la nivel de familie. La fel şi în Statele Unite, contribuabilii pot alege modul în care se înregistrează pentru scopuri fiscale, individual sau ca familie.
„Trecerea la noul sistem de impozitare va presupune câteva provocări majore din punct de vedere al procedurii fiscale, începând chiar cu necesitatea definirii foarte clare a termenului de gospodărie, inexistent până acum în legislaţia civilă din România şi cu stabilirea corespunzătoare a regimului său juridic. De asemenea, va trebui lămurit cum va funcţiona sistemul propus de angajare a câtorva mii de consultanţi fiscali plătiţi de stat, dar care să fie în slujba contribuabililor, mai ales faţă de inerentul conflict de interese care poate să apară, inclusiv prin raportare la modul de alocare a răspunderii fiscale între aceste două categorii de persoane. În fine, rămâne de văzut cum intenţionează statul să verifice aplicarea în practică a noului sistem de impozitare, care implică apariţia unui număr semnificativ mai mare de subiecte impozabile care, în mod normal, ar trebui supuse controlului fiscal, date fiind limitele curente de ordin administrativ ale activităţii de inspecţie fiscală”, a declarat la rândul său avocat Dan Dascălu, Partener, D&B David şi Baias.
Conformarea voluntară - declararea veniturilor din afara ţării v-ar putea scuti de acuzaţii penale
Începând din toamna acestui an se va implementa standardul comun de raportare, ceea ce înseamnă practic demararea schimbului automat de informaţii fiscale şi financiare între mai multe state din întreaga lume, printre care şi România. “Ar fi de dorit ca România să ia în calcul introducerea unui program de conformare voluntară, care să încurajeze contribuabilii să-şi declare în mod transparent deţinerile din afara ţării. În multe cazuri, aceste iniţiative prevăd anularea totală sau parţială a penalităţilor datorate de contribuabili şi iertarea de acuzaţii penale”, este de părere Mihaela Mitroi.