Senatul a adoptat, miercuri, în plen, proiectul privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, prioritate legislativă a Guvernului.
Cum trebuie întocmite documentele
Potrivit proiectului Guvernului, se prevede că cererile adresate României şi actele anexe trebuie însoţite de o traducere în limba română sau în limbile franceză/engleză cu excepţia situaţiilor prevăzute expres în lege. În cazul în care documentele menţionate sunt traduse în alta limbă decât în limba română, Autoritatea centrală competentă sau Autoritatea judiciară în cazul transmiterii directe ia măsuri pentru traducerea acestora.
În cazul traducerilor efectuate la solicitarea Ministerului Justiţiei în exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege şi a tratatelor încheiate în domeniul cooperării în materie penală la care România este parte sunt aplicabile prevederile Legii 178/1997 pentru autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor folosiţi de Consiliul Superior al Magistraturii de Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, de organele de urmărire penală, de instanţele judecătoreşti, de Birourile notarilor publici de avocaţi şi de executori judecătoreşti, se arată într-un nou alineat al proiectului adoptat de Senat.
Referitor la arestarea provizorie în vederea extrădării
Aceasta se execută în centrele de reţinere şi arestare preventivă care se organizează şi funcţionează în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, cu excepţia cazurilor în care persoana se află în executarea unei pedepse într-un penitenciar al ANP.
Proiectul de lege al Guvernului adoptat de Senat mai prevede că, în cazul în care la aducerea în ţara a unei persoane extrădate este necesară tranzitarea unui stat terţ, Direcţia de specialitate a Ministerului Justiţiei întocmeşte cererea de tranzit şi asigură traducerea şi transmiterea cererii şi oricăror documente necesare în sprijinul acesteia.
Mandatul de arestare se emite pentru o perioadă de 30 de zile, durata arestării putând fi prelungită
În cazul în care mandatul european de arestare este emis în faza de urmărire penală în procedura de camera preliminară sau în faza de judecată, persoana solicitată îşi exercită dreptul de a avea un avocat în România, aceasta poate beneficia de asistenţă judiciară gratuită în cazul în care solicită acest lucru. (...) În vederea transferului temporar a unei persoane pe teritoriul statului român solicitant, în cazul în care cererea este emisă în faza de judecată, instanţa română emitentă va dispune emiterea unui mandat de arestare în vederea transferării temporare. Mandatul de arestare se emite pentru o perioadă de 30 de zile, durata arestării putând fi prelungită în cazul în care prezenţa persoanei transferate este în continuare necesară, fiecare prelungire nu poate depăşi 30 de zile, iar durata maximă a măsurii arestării pe teritoriul României nu poate depăşi 180 de zile, se mai arată în proiectul de act normativ.
Proiectul de lege pentru completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală va fi dezbătut de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, notează Agerpres.