Într-un peisaj sinistru, în care terorismul a devenit unul dintre factorii cei mai importanți care caracterizează lumea secolului XXI, tocmai Creierul Terorismului scapă nebăgat în seamă. Un comentariu devastator al jurnalistei britanice Yasmin Alibai-Brown pentru The Independent.
Israelul și Statele Unite nu au încredere în Iran. Coreea de Nord își continuă cu îndârjire programul nuclear și este condusă de un om excentric și vicios. Ambițiile imperialiste ale lui Vladimir Putin sperie țările democratice. Noul pericol, ISIS, copilul sălbatic al Islamului, șochează lumea întreagă.
Dar în vârful acestora ar trebui să fie Arabia Saudită - degenerată, perfidă, necruțătoare, puternică și la fel de periculoasă care oricare dintre ceilalți de pe listă.
Arabia Saudită a avut un rol considerabil în ocuparea de către ISIS a nordului Irakului, așa cum dezvăluia anul trecut un fost conducător al serviciului secret britanic MI6, creează și finanțează conflicte, în timp ce, în interior, orice libertate este zdrobită.
Însă Occidentul nu se oprește din pleecăciuni în fața liderilor de la Riad. Săptămâna trecută, Arabia Saudită a fost numită să prezideze Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, o alegere salutată de Washington.
Mark Toner, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat, a declarat:
„Sperăm ca această poziție să fie o ocazie pentru ei de a privi la respectarea drepturilor omului în lume, dar și în interiorul granițelor lor.”
Uluitor. Arabia Saudită pur și simplu execută o persoană la două zile. Ali Mohammed Al-Nimr va fi curând decapitat și apoi crucificat pentru vina de a fi participat la proteste în favoarea democrației în timpul Primăverii Arabe. Pe atunci era un adolescent.
Raif Badawi, un blogger care a îndrăznit să ceară democrație, a fost condamnat la 10 ani de închisoare și 1000 de lovituri de bici.
Săptămâna trecută, 769 de credincioși musulmani au fost uciși în timpul pelerinajului de la Mecca. Inițial, conducătorii saudiți au declarat că a fost „voia lui Allah”, apoi au dat vina pe morți.
Mecca a fost cândva un loc al simplității și spiritualității, Astăzi, lacomii saudiți au demolat locurile istorice și le-au transformat într-un Las Vegas al islamului. Săracii nu își mai permit să meargă acolo.
Numărul oamenilor ar trebui să fie controlat pentru a li se asigura securitatea. Însă asta ar afecta profiturile. Cartea zguduitoare a lui Ziauddin Sardar, „The Sacred City”, descrie desacralizarea celui mai sfânt oraș al islamului.
Influența malignă a Arabiei Saudite se răspândește rapid și nestingherit. Regele Salman s-a oferit să construiască 200 de moschei în Germania pentru mulțimea de refugiați nou-veniți. Nu a oferit bani pentru tabere sau alte nevoi de bază, ci pentru moscheile wahhabite, calul troian al cruciadei secrete saudite.
Francezul Laurent Murawiec scria în 2002:
„Saudiții sunt activi la fiecare dintre nivelurile lanțului terorii, de la planificatori la finanțatori, de la cadre la trupeți, de la ideologi la majorete.”
Să ne amintim că majoritatea teroriștilor de la 11 septembrie erau saudiți. La fel, și întreaga conducere Al-Qaida.
În cei 14 ani care au urmat după 11 septembrie, saudiții au devenit și mai agresivi, mai hotărâți să câștige războiul cultural. Au finanțat din greu organizații și misiuni islamiste, au promovat doctrine groaznice care înrobesc femeile și copiii, și condamnă libertatea și democrația.
Ce face conducerea noastră pentru a opri această mână invizibilă a lui Satan? Absolut nimic! Familia regală (britanică - n.r.), guvernele, parlamentarii, un număr considerabil de instituții și oameni cu influență sug de la clanul aflat la putere în Arabia Saudită.
Nu am văzut la TV nici o investigație incisivă la adresa acestui regim. Știm că nu este bun, dar dovezile sunt ocultate. Unii scriitori au încercat să spargă blocada tăcerii. Cartea lui Craig Unger, „House of Bush, House of Saud”, a fost publicată în 2004. Ea demonstra fără putință de tăgadă că Arabia Saudită este creierul terorismului internațional. Iar familia Bush este nepermis de apropiată de regimul de la Riad.
Mulți dintre doi au apreciat că aceste dezvăluiri au fost chiar mai explozive decât cele ale jurnaliștilor Carl Bernstein și Bob Woodward despre Richard Nixon și Watergate.
Și totuși ce face guvernul nostru? Se ocupă de plevușcă. Programul de prevenire al guvernului le impune profesorilor să aibă grijă de „tinerii radicali” și să-i descopere în fașă.
Un raport la zi vorbește despre 4000 de tineri musulmani care trebuie reeducați. Unul dintre ei are numai trei ani. În luna mai, un elev musulman a vorbi despre „terorism ecologic” și a fost chemat să dea explicații dacă este susținător al ISIS.
Profesorii universitari, avocații, doctorii și infirmierele, cu toții trebuie să devină spionii națiunii. Mohammed Umar Faruq, student la Staffordshire University, a fost acuzat săptămâna trecută că este terorist deoarece citea la bibliotecă „Studii despre terorism”.
Extremismul este o problemă serioasă. Musulmanii liberali, occidentalizați, încearcă să influențeze mințile tinerilor musulmani radicalizați, dar ne lipsesc mijloacele pentru a o face eficient.
Însă liderii noștri se feresc să înfrunte Arabia Saudită, sursa spălării creierelor și a infecției islamiste. Se feresc, din cauza petrolului și a profiturilor obținute din vânzările de arme.
Lașii politici și profitorii imorali sunt adevărații trădători, adevărata amenințare la adresa securității naționale, a patriotismului și a unității. Cum răspund ei la această acuzare?