Mai multi ministri au primit sume de pana la 70.000 de lei pentru munca prestata in comisia de privatizare a bancii.
La finele anului trecut, comisia de privatizare a Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC SA) a decis sa opreasca procesul de privatizare a bancii. Printre putinii care au castigat din acest proces de privatizare sunt membrii comisiei, care au incasat onorarii consistente, platite chiar de banca.
Vladescu si Bodu conduc
Un act normativ din 2004 prevedea ca indemnizatia membrilor comisiei de privatizare va fi de 10a din salariul brut al presedintelui Consiliului de Administratie al CEC.
Asa cum au scris cu mana lor in declaratiile de avere, ministrul Sebastian Vladescu si secretarul de stat Sebastian Bodu au ridicat cate 68.500 lei. Mihai Voicu, actualmente ministru delegat pentru relatia cu parlamentul, a castigat si el 23.088 lei, iar Bogdan Olteanu a primit, la randul sau, 26.762 lei. Un reprezentat al BNR, cum este cazul lui Cinteza, a castigat aproximativ 23.000 de lei.
Voicu a reprezentat Justitia
Conform OUG 199 (aprobata de executiv pe 22 decembrie 2005), a fost constituita comisia de privatizare a Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC SA), avand in componenta 11 membri: patru reprezentanti ai Ministerului Finantelor Publice, trei reprezentanti ai Bancii Nationale a Romaniei, doi reprezentanti ai Ministerului Justitiei, precum si doi specialisti cu experienta in domeniu.
Dintre reprezentantii Ministerului Finantelor, ministrul de resort, Sebastian Vladescu, a fost de drept presedintele comisiei de privatizare, iar vicepresedinte al acesteia trebuia sa fie numit un secretar de stat. In aceasta functie a fost numit, prin ordin al ministrului finantelor Sebastian Bodu, presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Toate persoanele din comisia de privatizare au fost, practic, desemnate prin ordin al ministrului finantelor publice.
Initial, componenta comisiei a fost urmatoarea: Sebastian Vladescu, Sebastian Bodu, Emilia Dragu si Mioara Ionescu (toti patru de la Finante), Nicolae Cinteza, Adrian Cosmescu, Emilian Antonescu (reprezentanti ai BNR), Mihai Alexandru Voicu si Costel Todor - ca reprezentanti ai Ministerului Justitiei, Bogdan Olteanu si Giliola Ciorteanu (AVAS). Bogdan Olteanu s-a retras la sfarsitul lunii iunie 2006, fiind inlocuit cu Decebal Traian Remes.
Vanzare ratata
Comisia de privatizare a preferat banii statului
In loc sa incaseze 560 de milioane pe pachetul majoritar de actiuni la CEC, statul a decis sa mai scoata din buzunar 150 de milioane de euro pentru a majora capitalul social al bancii, adica in jur de 10 euro pentru fiecare roman cotizant. Pasul a fost deja facut, guvernul alocand banii, iar Consiliul Concurentei ramanand sa se intrebe daca majorarea de capital este sau nu ajutor de stat.
Pe 22 decembrie, Vladescu a anuntat ca amana trecerea CEC in proprietate privata, iar guvernul a fost de acord. Motivatia: unul dintre cei doi finalisti, banca ungara OTP, n-a depus o oferta imbunatatita, iar pretul oferit de celalalt, National Bank of Greece - in jur de 560 milioane de euro - este prea mic.
„Suma este sub ceea ce ne-am asteptat si sub multiplicatorul oferit in cazul BCR. In urmatorii doi ani, procesul nu va mai fi reluat”, a declarat la acea data Vladescu, care a lasat sa se inteleaga faptul ca pretul dorit pentru CEC este de un miliard de euro. PSD a solicitat ieri ca membrii comisiei de privatizare sa returneze banii incasati, considerandu-i foloase necuvenite.
Sinecuri
Ministrii, primii la privatizare
Dintotdeauna, ministrii si alti demnitari au participat la procesele de vanzare a unor societati de stat din postura de membri ai comisiilor de privatizare. Acuzat de tradare, fostul ministru al economiei si comertului, conservatorul Codrut Seres, a castigat anul trecut, conform declaratiei de avere, 64.698 lei, prin simpla prezenta in comisia de privatizare a SC Electrica SA, si alti 31.217 lei, ca membru al comisiei de privatizare a Distrigaz Nord SA.
In ceea ce priveste privatizarea BCR, si aici tot demnitarii au fost majoritari in comisia de privatizare. Indemnizatii sanatoase au primit, in acest caz, ministrii Gheorghe Barbu, Gheorghe Pogea (fost vicepremier), Aleodor Francu (fost sef al Cancelariei primului-ministru), Bogdan Olteanu (atunci ministru pentru relatia cu parlamentul) si Sebastian Bodu (seful ANAF). (Ana Jitarita)
Guvernul Tariceanu a depasit net Cabinetul Nastase la ministri „privatizatori”: 45-13
Participarea demnitarilor in comisiile de privatizare constituie o exceptie de la regimul incompatibilitatilor. Potrivit Legii anticoruptie, in mod exceptional, parlamentarii sau membrii guvernului pot face parte din consiliile de administratie ale societatilor comerciale, inclusiv bancile, de interes strategic sau in cazul in care un interes public impune acest lucru.
Pentru ca actul normativ nu prevede care sunt situatiile exceptionale, desemnarea demnitarilor in astfel de functii nu este una justificata detaliat, preferandu-se doar o insiruire a prevederilor legale.
„Aproape fara exceptie, memorandumurile inaintate spre aprobare primului-ministru citeaza dispozitiile legale si concluzioneaza ca „propunerea intruneste conditiile cerute de lege, respectiv interes strategic si interesul public al unei bune administrari a patrimoniului entitatii in cauza””, se arata intr-un studiu al Institutului pentru Politici Publice (IPP).
De trei ori mai multi
In aceste conditii, actualul guvern a ajuns in situatia de a intrece cabinetul Nastase la trimiterea propriilor oameni in consilii de administratie si comisii de privatizare. Potrivit IPP, in perioada 2000-2004, doar 13 reprezentanti guvernamentali au fost desemnati in astfel de functii, in vreme ce guvernul Tariceanu a permis numirea a nu mai putin de 45 de ministri si secretari de stat.
„Daca ma intrebati pe mine daca e normal sa fie exceptati de la regimul incompatibilitatilor, va voi raspunde ca nu. Ei insa vor spune ca e vital si ei sunt singurii intelepti care sa decida privatizarile. Parca s-au terminat toti expertii de pe fata pamantului, iar limitele competentei se termina la Palatul Victoria”, a comentat situatia Adrian Moraru, director IPP.
O alta problema ridicata de IPP se refera la faptul ca, desi remuneratiile pentru demnitarii care fac parte din comisiile de privatizare sunt generoase, ei nu au nicio obligatie sa faca dovada performantei lor in activitatile prestate in calitate de reprezentanti ai statului. (Clarice Dinu)