Din multe unghiuri, noul C30 nu arata ca un Volvo. Ceea ce e foarte bine.
Din alte cateva, inclusiv de la volan, e cat se poate de Volvo. Ceea ce nu e neaparat rau.
Volvo C30 pastreaza destule atribute ale marcii suedeze pentru a putea fi privit cu incredere. In acelasi timp vine cu o surprinzatoare infuzie de aer proaspat in segmentul compact premium, cat sa starneasca curiozitatea si interesul celor care asociau indeobste numele Volvo cu perfectiunea plicticoasa si sobrietatea extrema.
Spatiu util redus C30 arata bine si se conduce fantastic, dar, daca esti familist, nu e de tine. In spate sunt doar doua locuri la care ajungi inevitabil dupa o criza de nervi.
Esti mai inalt decat media? Din nou, locurile trei si patru nu iti sunt dedicate decat daca vrei sa verifici cu crestetul taria plafonului.
Portbagajul este micut. Chiar si dupa rabatarea celui de-al doilea rand de scaune vei gasi dificila incarcarea obiectelor de mari dimensiuni din cauza zonei stranse de acces.
Alaturi de comportamentul rutier de invidiat (cu un usor minus pentru directie - putea fi o idee mai „grea”), un atu important al verisunii 1.6 diesel pe care am testat-o este consumul. 5,6 l/100 km intr-un stil de sofat economic si doar ceva mai mult de o jumatate de rezervor pe o distanta de 550 de kilometri.
Peste competitie
In competitia cu Audi A3 si BMW Seria 1, Volvo C30 are doua argumente incontestabile: look-ul si pretul. Arata altfel si costa mai putin. Considerabil mai putin decat rivalele sale. Cifrele vorbesc.
Pretul de plecare al unui C30 este de 17.428 de euro. Cel mai ieftin A3 „face” 19.597 de euro. Seria 1 - 20.801 euro. Preturile sunt cu toate taxele.
Daca te-ai hotarat sa-ti cauti masina in segmentul C premium, micul Volvo e o varianta care trebuie privita cu atentie. La volanul sau vei iesi in evidenta.
In plus, privirile admirative ale celorlalti si felicitarile prietenilor vor fi doar o parte a „tratatiei”. Cealalta, pe care nu trebuie s-o stim decat noi, vine din faptul ca optand pentru C30 ramai cu macar 2.000 de euro in buzunar.
Lucru care, chiar daca nu e un obiectiv in sine, trebuie sa se constituie intr-un motiv suplimentar de satisfactie.