La doar două luni după ce au fost reintroduse, din considerente mai mult politice, liniile preorăşeneşti RATB sunt pe cale să fie desfiinţate.
În timp ce reprezentanţii RATB aşteaptă liniştiţi finalizarea socotelilor privind veniturile şi cheltuielile şi virarea banilor de către Consiliul Judeţean (CJ) Ilfov, acesta din urmă a decis să-şi facă un serviciu de transport propriu, aflându-se în imposibilitatea de a-şi plăti partea de subvenţie. „Am discutat subiectul în ultima şedinţă de consiliu judeţean şi am ajuns la concluzia că trebuie implementat un serviciu propriu. În prezent, vorbim despre nişte costuri exorbitante, de circa două milioane de lei pe lună, pe care nu ni le permitem“, a declarat preşedintele CJ, Cristache Rădulescu. Cu toate că se preconizează introducerea autobuzelor „de Ilfov“ în trei-patru luni, proiectul este încă la stadiul de intenţie. „Vom face un proiect în asociere cu cele 40 de localităţi aşa încât consiliul judeţean să plătească o parte din costuri, iar primăriile restul. Preţurile vor fi aproximativ egale cu cele practicate de RATB“, a precizat Rădulescu, fără a putea da alte detalii legate de valoarea investiţiei sau de frecvenţa mijloacelor de transport. Exemplul Voluntarilor
Totuşi, el a explicat că prioritatea o constituie programul ilfovenilor angajaţ i în Capitală şi al copiilor care fac naveta la şcoli şi licee, indicând astfel intervalul în care frecvenţa mijloacelor de transport orăşeneşti va fi mai mare.
Soluţia Ilfovului a fost aplicată deja de Consiliul Local al oraşului Voluntari, care a introdus încă din 2006 autobuze ce asigură transportul public de persoane pe rute care se prelungesc în Bucureş ti. Pe cele patru trasee existente, beneficiază de reduceri elevii, studenţii şi pensionarii, iar pentru bătrânii de peste 70 de ani şi pentru veterani transportul e gratuit. Operatorii privaţi continuă protestele
De partea cealaltă, firmele de maxitaxi duc o luptă surdă cu RATB, pe care o acuză de ilegalitate, în contextul în care traseele pe care operează acum împre ună au fost câştigate în urma unei li ci ta ţii doar de transportatorii privaţi. Ei spun că Regia i-a adus în pragul falimentului şi este în pierdere chiar şi în con di- ţiile în care mare parte din costuri sunt subvenţionate de Primăria Capitalei.
„Comparativ cu perioada anterioară introducerii RATB-ului pe rutele din Ilfov, încasările operatorilor care asigură transportul în judeţul Ilfov au scăzut cu circa 75%“, ne-a declarat preşedintele companiei C&I, Ion Comuşi.
Potrivit acestuia, firma C&I avea încasări de aproximativ 15.000-20.000 de lei/zi, iar după introducerea liniilor RATB, acestea s-au redus la circa 2.500 de lei. „Am trimis 125 de oameni în şomaj tehnic din aproape 200, câţi aveam înainte, iar la nivelul tuturor firmelor de transport s-a renunţat la circa 500 de persoane“, a precizat Comuşi.
El spune că, în 2008, firma C&I a investit 185 de milioane de euro în parcul de autobuze şi microbuze. „Investiţia pentru maşini s-ar fi amortizat în şase ani, în condiţiile pieţei de atunci, când funcţionam singuri şi planul de investiţ ii trebuia să acopere cererea“, a explicat directorul C&I.
Ultimul protest al federaţiior transportatorilor a scos în stradă peste 300 de şoferi şi s-a soldat doar cu promisiuni din partea reprezentanţilor Ministerului Transporturilor că Ordonanţa 119/2008 (care a permis reintroducerea RATB în Ilfov) va fi abrogată. În lipsa unor decizii concrete, transportatorii pregătesc o nouă acţiune de protest, la nivel naţional, programată peste şase săptămâni. POMANĂ ELECTORALĂ
Autobuze pentru voturi
Autobuzele, retrase în mai multe rânduri de-a lungul anilor, din cauza pierderilor uriaşe înregistrate de RATB, şi-au reluat cursele astă-toamnă, la intervenţia fostului premier Că lin Popescu-Tăriceanu, actual deputat de Ilfov, şi a unei înţelegeri tacite între pri marul general al Capitalei, Sorin Oprescu, şi prefectul judeţului Ilfov, Cristache Rădulescu. Justificarea re in troducerii liniiilor „păguboase“ a fost dată de cei 700.000 de navetişti pe ruta Bucureşti-Ilfov şi retur, electoratul din colegiul candidatului Tăriceanu. Des pre datoriile istorice ale CJ Ilfov, de aproape 64 de milioane de lei, nu se mai aude nimic, mai ales că Primăria Ca pitalei nu a impus un grafic al plăţii la momentul reintroducerii liniilor RATB.
În condiţiile în care, în prezent, func ţionează în paralel şi cursele RATB, şi cele private, oamenii sunt în con tinuare nemulţumiţi. Pe de-o parte, că lătorii se plâng de aglomeraţia din maxi-taxi şi de lipsa unui orar riguros al maşinilor. Ei sunt nemulţumiţi şi de ab senţa abonamentelor, acuzând firmele că fac evaziune fiscală şi urmăresc exclusiv profitul în detrimentul siguranţ ei şi al confortului. Pe de altă parte, varianta autobuzelor RATB nu este o soluţie pentru navetişti, atât timp cât acestea circulă foarte rar.
OPTIMIŞTI RATB: 95% dintre ilfoveni plătesc
Deşi, în unele comune ilfovene, autobuzele RATB nu mai sunt numite „rate“, ci „gratuitele“, calculele regiei afişează rezultate neaşteptat de bune. Potrivit datelor RATB, de la reintroducerea celor 51 de linii din Ilfov, procentul de ne plătitori ar fi estimat la numai 5%, datorită „publicului călător care a înţeles că numai plătind legitimaţiile de călătorie poate beneficia de un transport decent, dar şi datorită controalelor care au fost făcute în traseu“. Aceeaşi analiză arată că în cele aproximativ două luni de funcţionare au fost vândute peste 7.300 de abonamente valabile pe rutele preorăşeneşti. Totuşi, pe unele rute, precum Ghencea - Dărăşti, autobuzele se plimbă mai mult goale, iar puţinii călători care le nimeresc, la intervalul de două ore în care circulă, le preferă doar pentru că nu plătesc biletul de 1,5 lei.