Chiar dacă Italia se confruntă cu o criză de sănătate cumplită, există politicieni care se concentrează exclusiv pe atingerea propriilor obiective. Forțele de stânga, de pildă, încearcă să se folosească de pandemie pentru a reglementa situația imigranților ilegali din țară. Argumentele sunt, evident, economice, iar muncitorii români care lucrează sezonier în agricultura italiană ar putea avea de suferit. Cotidianul italian Il Giornale prezintă toate informațiile:
Mai întâi a vorbit Teresa Bellanova (ministrul Agriculturii- Italia Viva n.r.), apoi a intrat în scenă Giorgio Gori (primarul orașului Bergamo- Partito Democratico n.r.). Ideea de a exploata urgența coronavirus pentru a aproba un decret care să regleze statutul a sute de mii de imigranți clandestini începe să prindă contur. „Este nevoie de o măsură urgentă”, a spus ministrul agriculturii cu patru zile în urmă . „Avem nevoie de cel puțin 200.000 de lucrători non-UE”, răspunde Giorgio Gori, dezlănţuind furia Ligii lui Salvini.
"Aş vrea să le reamintesc guvernanţilor noștri că ne confruntăm cu o tragedie umanitară ale cărei dimensiuni nu le cunoaştem încă, chiar și în ceea ce privește durata, că întreaga Italie este închisă în casă, că sistemul nostru de producție este paralizat, că suntem pe cale să ne confruntăm cu o criză economică fără precedent, că multe firme nu se vor redeschide și că acestea sunt sunt condițiile preliminare unei creșteri foarte puternice a ratei de șomaj la nivel național", a replicatsenatorul Ligii Roberto Calderoli. Pentru vicepreședintele Senatului, în vremurile Covid-19, trebuie aplicat motto-ul ''italienii, înainte de toate''. Îi vom trimite la muncile campului pe italienii şomeri care vor fi plătiți legal pentru această muncă sau pe italienii care primesc venitul de cetățenie și, în acest caz, îi trimitem gratuit, pentru ca cele două să nu se cumuleze”.
Este bine cunoscut faptul că închiderea activităţilor și restricțiile de intrare în Italia pot deveni o problemă pentru întreprinderile agricole. Într-un interviu acordat publicaţiei Corriere della Sera, Massimiliano Giansanti, președintele asociaţiei Confagricoltura, a semnalat și o posibilă scădere a numărului lucrătorilor. "În agricultura italiană muncesc legal 400 de mii de lucrători străini, 36% din total, majoritatea fiind români. Anul acesta nu vor veni. Cine va recolta legumele și fructele?", se întreabă Gori. Ideea de a regla statutul migranților, totuși, a fost schițată ieri de Roberto Saviano în lungul (și plictisitorul) său articol de la New York.
"Dacă restul Europei, - a scris autorul Gomorei - urmând exemplul Portugaliei, va regla poziția tuturor imigranților în aşteptarea unui permis de ședere, care să permită grupurilor defavorizate să aibă acces la bunăstare, atunci vom putea spune că societatea va fi folosit tragedia pentru a deveni mai bună . Dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci când ni se va părea că totul s-a terminat, vom avea doar o oră de respiro înainte de următoarea catastrofă".
Alarma socială privind migranții și refugiații a fost lansată și de preotul Camillo Ripamonti, președintele Centrului Astalli: „Apar dificultăți concrete - a spus acesta agenţiei Adnkronos - căutarea unei locuinţe şi a unui loc de muncă pentru cei care au terminat perioada de primire, posibilitatea menținerii unui salariu pentru cei care acum nu au de lucru, cum este cazul multor migranți angajați în sectorul hotelier sau în restaurante, chirii care trebuie plătite în lipsa unui salariu lunar". Probleme reale, dar cu toate acestea propunerea privind posibilitatea deschiderii porţilor pentru imigranți, a stârnit o mulţime de polemici. "Prioritatea lui Gori, în acest moment, este să deschidem porţile pentru 200 de mii de cetățeni non-UE pentru a face față recoltei în agricultură - atacă Alberto Ribolla, deputatul de Bergamo al Ligii, - Îl întreb pe Gori: nu există italieni aflaţi în dificultate? Și toți concetățenii noștri fără un loc de muncă, de exemplu, cei care primesc venituri pentru cetățenie? Nu aș dori ca Gori să aleagă să aducă 200.000 de cetățeni non-comunitari, deoarece este mai convenabil să plăteşti 2-3 euro pe oră unui străin".
Între timp, nava Alan Kurdi a ONG-ului Sea Eye a părăsit portul Burriana, din Spania şi, după săptămâni de reparații tehnice, se va îndrepta direct spre zona Sar libiană. "Nava noastră a părăsit portul spaniol. Ne îndreptăm spre Mediterana Centrală - a scris ONG-ul într-un tweet - Salvarea vieții și protejarea drepturilor omului este o prioritate atemporală", a anunțat printr-un tweet ONG-ul german Sea Eye, a cărui navă a plecat astăzi din Burriana, Spania, după săptămâni de lucrări tehnice și reparații, pentru a se îndrepta spre Mediterana Centrală, unde va reîncepe operaţiunile de ajutor.
În prezent, este singura navă din Mediterana care navighează în zona Libiei. "În ciuda tuturor dificultăților, suntem pregătiți de acțiune. Pe de altă parte, cum am putea rămâne în port atâta timp cât în acest moment nu există o singură navă pe mare?", a declarat căpitanul navei Bärbel Beuse pentru Adnkronos. Mulți se întreabă ce se va întâmpla în cazul în care vor reuși să recupereze sute de migranți. Naufragiaţii, ca și navele de croazieră, vor fi supuşi carantinei? Între timp, Sea Eye raportează că a luat toate măsurile de siguranță și susține că a elaborat un „plan de management” în cazul unei epidemii la bord. Rămâne de văzut în ce porturi se vor îndrepta după ce migranții vor fi salvați. Oare spre Italia cea lovită de Covid-19?”