Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut o serie de clarificări, în interesul legii, legat de aplicarea măsurii de arest preventiv pentru inculpații care au mai multe dosare penale pe rol.
ÎCCJ a făcut o serie de clarificări în legătură cu aplicarea măsurii preventive de arestare. Precizările se referă la situațiile în care măsura se aplică unor suspecți care au pe rol mai multe dosare penale.
ÎCCJ, precizări despre arestul preventiv
Este prezentată situația în care se pune în mișcare acţiunea penală față de un inculpat în mai multe dosare. În cazul în care este cercetat în libertate în prima cauză, iar ulterior există suspiciunea rezonabilă că a comis o nouă infracţiune, într-un alt dosar, sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni, arestarea se poate dispune doar în prima cauză. ÎCCJ a admis, într-o astfel de speță, un recurs în interesul legii, formulat de Procurorul General.
„...în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 223 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală, în situaţia în care faţă de inculpat este pusă în mişcare acţiunea penală pentru săvârşirea unei infracţiuni pentru care este cercetat în stare de libertate (primul dosar), iar ulterior există suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune (al doilea dosar) sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni, măsura arestării preventive în baza art. 223 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală se poate dispune doar în primul dosar”, se arată în comunicatul ÎCCJ.
Din analiza textelor de lege și a doctrinei juridice, instanța a stabilit că, pentru a se dispune arestarea preventivă a inculpatului cercetat în două cauze diferite, infracţiunea pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală va fi infracţiunea-reper în funcţie de care se determină dacă ulterior există suspiciunea rezonabilă că inculpatul a mai comis o nouă infracţiune intenţionată.
Această infracţiune va constitui şi temeiul propunerii de arestare preventivă pe această ipoteză.
Înalta Curte de Casație și Justiție. Sursa foto: Arhiva EVZ
Decizia devine obligatorie
Decizia ÎCCJ nr. 22, pronunţată în 27 noiembrie 2023, a fost publicată în Monitorul Oficial în 29 ianuarie. Actul de reglementare a devenit obligatoriu, potrivit dispoziţiilor art. 474, alin. (4), din Codul de procedură penală. Solicitarea Procurorului General a venit pentru a se asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către toate instanţele judecătoreşti.
În situații neclare, ÎCCJ se pronunță în interesul legii la cererea ministrului justiţiei, a Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, colegiile de conducere ale curţilor de apel, precum şi Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele judecătoreşti.
sursa: Arhivă EVZ
ÎCCJ și recursul în interesul legii
Recursul în interesul legii este admisibil în condițiile în care solicitantul face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecăţii au fost soluţionate în mod diferit prin hotărâri judecătoreşti definitive. Aceste hotărâri trebuie anexate cererii formulate către ÎCCJ.
Decizia se pronunţă numai în interesul legii şi nu are efecte asupra hotărârilor judecătoreşti examinate deja. Noile reguli se aplică doar în cazurile în care urmează judecata.