Ultima oprire în Moldova a campaniei lansate de www.evz.ro are loc la Iaşi. Doar şapte oraşe ne mai despart de aflarea câştigătorului, municipiul care oferă cele mai bune condiţii de trai.
În urmă cu 120 de ani, viziunea lui Mihail Kogălniceanu, născut la Iaşi, atribuia acestui oraş responsabilitatea de a deveni „scaunul ştiintei, focarul inteligenţei române”.
Astăzi, farmecul dulcelui târg al Ieşilor este limitat de modul în care prezentul şi viitorul oraşului sunt planificate. Zestrea culturală, istorică şi religiosă, personalităţile pe care Iaşiul le-a dat reprezintă o mândrie locală, puncte forte ale urbei din Moldova.
Privit însă cu atenţie, oraşul este diagnosticat cu aceleaşi neajunsuri împărtăşite de majoritatea oraşelor prezentate în campania lansată de site-ul www.evz.ro, în special cele din Moldova. Este vorba despre nivelul scăzut al salariilor, oferta limitată a locurilor de muncă, traficul sufocant şi lipsa parcărilor. Chiar şi aşa, ieşenii sunt mândri de oraşul lor.
Dezvoltare pe o axă dublă: educaţia şi medicina
Dezvoltarea educaţiei în Iaşi a început în 1640, când Vasile Lupu a înfiinţat Academia Vasiliană, prima şcoală în limba română, precum şi o tipografie, la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi”.
Loc de pelerinaj religios a devenit tot în urmă cu aproape 400 de ani, când, în semn de recunoştinţă faţă de conduita şi actele de caritate ale domnitorului Vasile Lupu, Patriarhia şi Sinodul de la Constantinopol au trimis aici moaştele Sfintei Parascheva, aflate acum în Catedrala Mitropolitană.
Calitatea de oraş al premierelor este cu greu contestată. În 1834 a fost construit la Iaşi „Obeliscul cu lei”, primul monument istoric din ţară, şi a fost înfiinţat primul muzeu de istorie naturală din Principatele Române.
Tot aici a apărut şi prima şcoală medicală cu caracter universitar din România, cu predare în limba română. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi-a adus sprijinul în inaugurarea Şcolii de chirurgie, fondată de Nicolae Negura, deschisă pe 30 noiembrie 1859, în localul Academiei Mihăilene, precursoarea directă a Facultăţii de Medicină din Iaşi. Un an mai târziu, Cuza a înfiinţat prima universitate.
În contextul în care s-a pus un accent pe cercetare şi educaţie, nu a fost o surpriză atunci când ieşeanul Eduard Gruber, primul român care a obţinut doctoratul în filosofie la Leipzig, cu o teză de psihologie, a înfiinţat în oraş, în 1893, primul Laborator de Psihologie din ţară.
Iar dacă celebritatea lui Gruber poate fi pusă sub semnul întrebării de publicul larg, nimeni nu se poate îndoi de realizările primului român laureat al Premiului Nobel, George Emil Palade.
Născut şi el la Iaşi, în 1912, cercetătorul român avea să primească 62 de ani mai târziu Premiu Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, pentru aportul adus medicinii.
Feminismul de la Iaşi
Oraşul din Moldova a devenit un nucleu academic. De aceea, nu e o coincidenţă implicarea femeilor în profesii cu miză tot mai mare. Astfel, Marta Trancu–Rainer, prima femeie chirurg din România, s-a născut în 1875 în apropiere de Iaşi.
De acest oraş e legat şi numele Elenei Densuşianu-Puşcariu, cea care a întemeiat Şcoala de oftalmologie din Iaşi şi prima clinică de specialitate. A fost prima femeie din ţară cu titlul de profesor universitar.
CARE ORAŞ DIN ROMÂNIA ŢI SE POTRIVEŞTE?
În căutarea destinaţiei ideale
Campania „Oraşul de vis”, lansată în aprilie de www.evz.ro este un proiect ambiţion care îşi propune să stârnească românilor curiozitatea de a descoperi oportunităţile oferite de cele mai mari oraşe din ţară.
Au fost alese 15 municipii, fiecare dintre ele având parte de o săptămână de promovare şi de prezentare. În fiecare luni, am obişnuit cititorii cu o pagină de monografie.
Fiecare zi a săptămânii vine cu articole, reportaje şi interviuri, prin care se poate obţine o imagine completă cu privire la avantajele cu care se prezintă aceste oraşe.