Interviul acestei săptămâni, în cadrul campaniei "Oraşul de vis", oferă primarului din Iaşi, Gheorge Nichita, ocazia să vorbească despre muncipiul pe care îl conduce şi răspunde întrebărilor evz.ro despre avantajele şi dezavantajele cu care acest oraş se prezintă astăzi.
În fiecare joi, evz.ro prezintă punctul de vedere al autorităţilor locale despre oraşele participante în campanie.
Competiţia va arăta care dintre cele 15 municipii selecţionate oferă cele mai bune condiţii de trai locuitorilor. Să fie Arad, Bacău, Braşov, Brăila, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Sibiu, Timişoara sau Bucureşti "Oraşul de vis"? Intră şi votează oraşul tău preferat. Fiecare evaluare şi vot de popularitate influenţează topul şi alegera câştigătorului. EVZ: În ce direcţii au fost investiţi banii de la bugetul local, în ideea de a aduce o schimbare în Iaşi? Gheorge Nichita: De la început, am investit în proiecte care au reuşit să facă schimbări mari. Unele se văd deja: iluminatul public şi arhitectural, ordinea publică, parcuri, străzi din cartierele mărginaşe, obictive de cultură, centre de consultanţă în cartiere, poduri peste râul Bahlui, bulevarde modernizate, locuri de parcare, sisteme de încălzire şi furnizare a apei calde refăcute, infrastructura în şcoli, grădiniţe şi servicii medicale de urgenţă (SMURD).
Voi investi în toate proiectele importante ale Iaşului care ne vor aduce, oficial, titlul de capitală culturală europeană. Consider că unele dintre proiectele majore ale oraşului sunt aeroportul Iaşi, autostrada Iaşi – Tg-Mureş, şoseaua ocolitoare, reabilitarea şi modernizarea patrimoniului cultural şi investiţiile în infrastructură care să ofere condiţii bune dezvoltării mediului economic privat.
Care este situaţia investiţiilor străine şi româneşti în oraş? La începutul anului trecut erau înregistrate peste 36.000 de firme, dintre care 1.522 cu capital străin (4,2%). În Iaşi sunt în derulare investiţii de sute de milioane de euro, derulate pe parcursul mai multor ani.
Cum aţi caracteriza un locuitor al oraşului Iaşi? E foarte greu să faci un portret al ieşeanului care să fie un portret valabil pentru cei peste 320.000 de locuitori. Iaşul în sine are profilul unui oraş european, cu o viaţă tumultoasă şi cu o mulţime de identităţi sociale şi culturale: familii care alcătuiesc o clasă de mijloc, dar şi cele care au nevoie de susţinere socială. Avem o comunitate universitară şi academică puternică, un corp preuniversitar dinamic, dar şi un profil medical recunoscut pe plan internaţional. Mediul de afaceri vine să completeze acest portret socio-economic al Iaşului de astăzi.
Câte locuinţe ANL sunt în oraş? În Iaşi există 881 de apartamente ANL, 755 dintre acestea pentru închiriere şi 126 de apartamente construite prin credit ipotecar. Cele mai multe au fost date în folosinţă în 2004-2005, în timpul mandatului meu.
Care sunt principalele probleme socio-economice cu care se confruntă municipiul? După 1989 şi evenimentele de atunci, toate întreprinderile ce alcătuiau Zona Industrială au intrat în declin – Nicolina, CUG, Terom, Tepro – şi nu au apărut alte industrii care să le înlocuiască. Acest lucru a generat probleme legate de şomaj, persoane cu venituri mici, familii cu restanţe la întreţinere şi un număr mare de pensionari.
Aceste aspecte au făcut ca oraşul să rămână în urmă, costurile cu serviciile publice să fie ridicate, iar efortul investiţional să fie şi mai mare pentru noi la momentul actual. Iaşul este un oraş universitar şi este al doilea centru pre-universitar din ţară. Aceasta înseamnă că la şcolile şi liceele de aici vin copii nu doar din municipiu sau din judeţul nostru, ci din întreaga Moldovă. La Iaşi se găsesc şi cele mai importante spitale regionale, şi de aici vin o serie întreagă de alte probleme socio-economice.
Conform unui sondaj din 2009, ieşenii erau nemulţumiţi de serviciile primăriei. Cum explicaţi acest rezultat? Nu pot fi atât de categoric, dar am să vă dau trei contra-exemple: Direcţia de Servicii Publice Municipale a plantat în primăvara anului trecut peste 200.000 de fire de lalele în zonele centrale, în cartierele Cantemir, esplanadele CUG, Alexandru cel Bun şi Oancea. Acest lucru ne-a adus, pentru al doilea an consecutiv, premiul la concursul naţional "Milioane de plante, milioane de copaci", la secţiunea "Plante".
Direcţia de Asistenţă Comunitară este un exemplu inovativ de bună practică în administraţia publică locală la nivelul întregii ţări, lucru recunoscut chiar la nivelul ministerului Muncii, Familiei Şi Protecţiei Sociale. Prin această direcţie se desfăşoara întreaga activitate care vizează protecţia socială şi nu cred că cineva poate spune că nu este mulţumit de cum merg lucrurile în acest sector. Nu în ultimul rând, proiectul nostru cu „Centrele de Cartier după Model francez” ne-a adus, în 2008, premiul conferinţei internaţionale pentru „Inovaţie şi calitate în sectorul public”.
Cum motivaţi nemulţumirea ieşenilor cu privire la starea infrastructurii? După cum am mai spus, majoritatea investiţiilor în derulare vizează, în principal, infrastructura. Am decis să pornesc cea mai mare campanie de investiţii din istoria oraşului tocmai pentru că, de foarte multă vreme nu s-a făcut nimic în această privinţă.
Există un grad de disconfort produs de şantierele deschise, dar sunt convins că ieşenii au înţeles că toate aceste lucruri sunt necesare pentru ca ei să trăiască într-un oraş cu adevărat european. Când toate aceste şantiere vor fi închise, Iaşul va fi cel mai frumos oraş din România. Aşa este peste tot în lume : construieşti, te dezvolţi, construieşti din nou. Iaşul este un oraş dinamic, nu mai poate sta pe loc.
Care ar fi soluţiile pentru îmbunătăţirea transportului în comun? Câte dintre aceste sunt aplicate?În urmă cu câţiva ani am demarat campania de modernizare a transportului public în comun, prin achiziţionarea de mijloace noi de transport. Sunt în reabilitare completă peste 20 de km cale de rulare pentru tramvai, concomitent cu 60 de km de străzi asfaltate integral, ceea ce înseamnă investiţii majore.
În Planul Integrat de Dezvoltare a Polului de Creştere Iaşi avem foarte multe proiecte care, prin implementarea lor, vor duce la îmbunătăţirea transportului în comun – modernizarea şi reabilitarea străzilor, pasaje subterane şi supraterane, continuarea modernizării şi extinderii liniilor de tramvai, achiţionarea de noi mijloace de transport moderne cu bani europeni.
Un exemplu este proiectul european „Civitas Archimedes” pentru dezvoltarea durabilă a unui sistem de transport local de călători. Iaşul este oraş-pilot alături de alte cinci oraşi din UE, Aalborg (Danemarca), Monza (Italia), Usti nad Labem (Cehia), San Sebastian (Spania) şi Brighton (Marea Britanie).
Din suprafaţa totală a străzilor din oraş, ce procent este asfaltat? Câte sunt racordate la reţeaua de canalizare, gaze şi electricitate?În oraşul nostru lungimea totală a străzilor însumează 501 km, din care modernizaţi sunt 368 km (74%). Dintre străzile oraşului, 95% din acestea sunt racordate la reţeaua de electricitate, 92% la reţeaua de gaze şi 90% la reţeaua de canalizare. Aceste cifre se pot modifica în timp pentru că oraşul este viu, se dezvoltă, creşte spre comunele din jur, care pot deveni cartiere ale Iaşului.
Care este situaţia locurilor de parcare? Problema parcărilor este una dintre cele principalele. În evidenţa Direcţiei pentru Administrarea Patrimoniului Public şi Privat sunt aproximativ 10.000 de locuri de parcare amenajate. În strategia noastră sunt prevăzute, până în 2012, alte 5.000 de noi locuri de parcare, dintre care jumătate în zona centrală. Facem eforturi să ţinem pasul cu ritmul de creştere al numărului de maşini, însă ne confruntăm cu problema lipsei de spaţiu necesar, pe care o au toate marile oraşe.
Iaşi este predispus la riscuri seismice şi de inunaţie. Ce soluţii aţi aplicat în acest sens? Până în 1999, la fiecare ploaie cu debit important, două treimi din oraş erau inundate în partea sa de jos, în perimetrul dintre strada Tabacului din cartierul Dacia, cartierul Alexandru cel Bun, Podu de Piatră, Zona Industrială. Maşinile pluteau pe apă pur şi simplu. Am implementat un program de modernizare a canalizărilor şi din anul 2004 această zonă a ieşit din zona de risc de inundaţie. Fac menţiunea că în timpul mandatului meu oraşul nu a fost afectat în mod semnificativ de ploi cu debite importante.
În ceea ce priveşte riscul seismic, din păcate sunt multe blocuri cu bulină, cu risc ridicat în caz de cutremur. Am făcut şi voi face demersuri la Guvernul României pentru găsirea de soluţii legale, tehnice şi financiare pentru a le consolida. Să sperăm că genul de program naţional cu reabilitarea termică a blocurilor să devină valabil şi în ceea ce priveşte riscurile seismice.
În 2008, Iaşi a avut un spor natural record, de +1.145 (3.668 naşteri şi 2.523 decese). Ce a încurajat acest rezultat demografic?Această creştere nu poate decât să mă bucure. Este un semn că la noi calitatea vieţii se află pe o curbă ascendentă. Oamenii au mai multă încredere în viitorul lor, drept pentru care întemeierea unei familii este un fapt firesc. Municipalitatea sprijină familiile tinere, prin demararea unui program vizând construirea de locuinţe proprietate personală. În program s-au înscris deja peste 750 de familii de tineri sub 35 ani şi s-a demarat licitaţia de proiectare pentru 500 apartamente. Sunt măsuri administrative care dau curaj celor aflaţi la început de drum.
Precizaţi trei lucruri care definesc oraşul. Iaşul e precum un caleidoscop în care imaginile se multiplică. Unii îl privesc drept capitală a culturii româneşti, alţii drept cel mai mare loc de pelerinaj religios din România. Pentru unii, Iaşul este un emblematic centru universitar, pentru alţii e oraşul marilor iubiri. Mi-e greu să menţionez doar trei trăsături definitorii. E ca şi cum ar trebui sa aleg trei perle dintr-un şirag întreg.
Care este locul din oraş pe care-l preferaţi? Pun foarte mare preţ pe mişcarea în aer liber. Merg des în Copou, un parc extraordinar, care m-a făcut să înţeleg motivele pentru care Eminescu a ales umbra teiului drept loc de reculegere şi creaţie. Mai nou, şantierele din oraş au devenit destinaţiile preferate. Nu trece o săptămână fără să supraveghez personal lucrările de reuşita cărora depinde confortul ieşenilor.
Care ar fi motivele prin care o persoană ar fi convinsă să se mute în Iaşi? Iaşul este un oraş în care oamenii îşi manifestă cu tărie deschiderea europeană. A depăşit complexele provincialismului. În mai puţin de două ore, orice ieşean poate ajunge cu avionul la Budapesta sau Viena. Ne aflăm într-un oraş cosmopolit, viu, cu o viaţă culturală efervescentă, cu oportunităţi de împlinire profesională. Aici va fi ridicat un Spital Regional de Urgenţe. Aşadar, o foarte bună oportunitate de lucru pentru specialiştii din sănătate. Dincolo de această perspectivă economică, Iaşul e atractiv prin dimensiunea sa culturală şi educaţională.
De ce consideraţi că ar trebui să primească titlul de “Oraş de vis”? Cele mai frumoase vise de iubire s-au născut la Iaşi, din pana lui Eminescu, sub coroana bogată a unui tei secular. Unde în altă parte aţi mai putea întâlni farmecul unei străzi precum cea a Sărăriei? În ce colţ de lume mai găsiţi ceva mai strălucitor decât comoara spirituală ascunsă între zidurile bisericii Trei Ierarhi? Mai există pe undeva vreo bojdeucă de unde să se audă, din când în când, şoaptele amintirilor din copilărie?