Miza şi riscurile insolvenţei Hidroelectrica

Hidroelectrica poate scăpa de contractele cu "băieţii deştepţi", dar trebuie să evite lichidarea şi cedarea propriilor acţiuni.

Hidroelectrica încearcă să scape de contractele cu "băieţii deştepţi din energie" prin intermediul procedurii insolvenţei, o mişcare-surpriză care s-ar putea dovedi victorioasă dar care presupune şi o mulţime de riscuri.

Principiul de drept care ar permite companiei să scape de contracte este "maximizarea averii debitorului", spune Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Practicienilor în Insolvenţă. Legea falimentului arată că această măsură este posibilă atunci când contractele încheiate au valori sub preţul pieţei sau au fost încheiate fraudulos.

"Contează cine va fi administrator judiciar. Doar un administrator bun poate rezolva situaţia cu succes", precizează Stănescu. Hidroelectrica pierde direct un sfert de miliard de euro pe an doar de pe urma contractelor cu "băieţii deştepţi". Totuşi, din punct de vedere contabil, bilanţul arată un foarte mic profit, astfel că singurul păgubit este acţionarul, adică statul român.

Ca urmare a declanşării procedurii insolvenţei, Hidroelectrica îşi asumă mai multe riscuri. Listarea a 10% din acţiuni devine foarte puţin probabilă în perioada următoare, avantajul fiind că pe termen lung compania, debarasată de contractele păguboase, va ajunge să valoreze mai mult. În cazul relaţiei cu băncile, creditele vor deveni mai scumpe şi mai greu de obţinut. De asemenea, pentru creditele deja existente băncile va trebui să constituie provizioane suplimentare. Însă cel mai mare risc este acela ca instanţa să nu accepte principiul "maximizării averii debitorului" şi să treacă la executarea silită a companiei, lichidare sau distribuirea de acţiuni către titularii de creanţe.

Dosarul de insolvenţă a fost depus pe 15 iunie iar primul termen de judecată este 20 iunie. Companiile care au contracte avantajoase cu Hidroelectrica au acceptat, la negocierile din ultimele luni, creşteri de preţuri de 20-60% şi reduceri ale cantităţilor livrate cu aproximativ 10%, dar au refuzat scurtarea duratei contractelor. Statul a considerat că aceste concesii nu sunt suficiente. Principiul de drept care ar permite rezilierea contractelor este"maximizarea averii debitorului"

"Contează cine va fi administrator judiciar. Doar un administrator bun poate rezolva situaţia."ARIN STĂNESCU, preşedintele UNPIR Citiţi şi:

  • Sindicatul Hidroelectrica: Publicaţi motivele cererii de insolvenţă