Calin Hera: "Votul de la Chisinau nu a fost doar unul anticomunist, ci si unul in favoarea unui nou tip de lider politic, de care Basarabia are atata nevoie".
Va mai amintiti anul 1992? Ion Iliescu si puterea lui fesenista erau ca un capac ruginit asezat cu forta peste dorinta de schimbare a tot mai multor romani satui de comunisti si neocomunisti.
Va mai amintiti tavalugul anti-fesenist care, prin victoria lui Crin Halaicu si a CDR, a extins, practic, zona libera de comunism din Piata Universitatii la intregul oras? Va mai amintiti bucuria, sentimentul ca, iata, e posibil ca Iliescu si gasca lui sa poata fi invinsi democratic, prin vot, la capatul unor alegeri pe care ei le organizasera?
Ceva asemanator s-a intamplat duminica la Chisinau. Intr-o atmosfera cenusie, dominata de figura imposibila a comunistului Vladimir Voronin si a tovarasilor lui, oamenii din Chisinau s-au dus la vot cu increderea ca, in sfarsit, va rasari soarele si pe ulita lor.
Locuitorii din capitala Basarabiei, care nu au intins niciodata covorul rosu in fata comunistilor, le-au trantit de aceasta data usa in nas, cu zgomot. Cei mai informati basarabeni au votat categoric impotriva unui regim despre care au stiut ca ii tine pe loc, ca ii trage inapoi.
Procentul obtinut de Chirtoaca, 61,17% din voturi, e fara comentarii. Au sesizat presiunea de jos in sus toate fortele politice anticomuniste care alcatuiau opozitia si care s-au alaturat la ceea ce poate fi considerat un incipient fenomen portocaliu. Se simte dinspre Chisinau boarea schimbarii inevitabile.
Important e, in acelasi timp, faptul ca votul oamenilor din capitala Basarabiei nu a fost doar unul anticomunist, ci si unul in favoarea unui nou tip de lider politic. Primarul Chisinaului este un tanar de 29 de ani care in 1989 era un tanc.
Acum e un tanar liberal cu picioarele bine infipte in pamant, care povesteste cu placere despre copilaria de la tara, despre scoala de la Chisinau, despre bunicii sai si despre „lupta anticomunista” dusa de parintii sai.
Un tanar scolit in Romania de la varsta de 15 ani, mai intai la un liceu de prestigiu din Iasi, mai apoi la Facultatea de Drept din Bucuresti, si cu diploma de la Sorbona. Un tanar care, cu toate usile deschise de diplomele obtinute si de felul in care s-a comportat de-a lungul experientei din Romania, a facut altfel decat se asteptau toti: s-a intors acasa pentru a contribui la schimbare.
Povestea lui Chirtoaca cel tanar e, pana acum, o poveste de succes si o poveste de speranta pentru un loc ce parea fara speranta. E ca la „Surprize, surprize” (emisiune la care Dorin Chirtoaca a ajuns redactor-sef, la un moment dat, dupa ce a vrut sa-i faca o bucurie unui basarabean nonagenar care nu-si mai putea intalni fratele de la Chisinau): cu emotie si cu premise de happy end. Acum, zambetului fortat al lui Voronin i se opun tineretea, umorul si simtamantul ca, iata, totul e posibil.
Sa ramanem insa cu capul pe umeri. Ceea ce s-a intamplat duminica e doar un pas necesar. Basarabia nu va deveni, de maine, europeana. Balaurul comunist are inca multe capete hade si a lasat prea mult rau in jurul lui, a stricat prea mult.
Si maine, daca vei vorbi despre unire la Chisinau, cei mai multi te vor privi chioras. Niciun lider politic serios nu va risca sa aduca acest subiect in discutie fiindca oamenii nu sunt inca pregatiti pentru asa ceva. Oamenii sunt insa pregatiti sa o duca mai bine si sa puna punct prea indelungatei domnii comuniste, piaza rea a secolului trecut.
Cititi si: Surprize, surprize la Chisinau