Geologii sunt de părere că alunecările de steril vor continua, indiferent de măsurile care vor fi luate de acum încolo.
Specialiştii în geologie chemaţi la Mateeşti să găsească soluţii de stopare a alunecării sau măcar de consolidare a valurilor de pământ au veşti proaste pentru autorităţ i. „Aici nu se mai poate face absolut nimic. Alunecarea sterilului nu poate fi oprită şi orice investiţii făcute pentru consolidarea sterilului sau pentru drenarea apei din cele două lacuri formate pe haldă sunt inutile“, a declarat profesorul Florian Zamfirescu, de la Universitatea de Geologie din Bucureşti.
Autorităţile locale sunt însă convinse că, dacă sapă şanţuri adânci în jurul haldei, sterilul nu va mai ameninţa satul Turceşti.
Aşa că au chemat două excavatoare şi au început să sape un şanţ perpendicular pe frontul de alunecare lung de 250 de metri, lat de 2 metri şi adânc de 3 metri. „Este o soluţie disperată, de compromis. Vrem să facem mai mult decât să ne uităm cum sunt demolate casele una după alta“, susţine Radu Renga, prefectul de Vâlcea.
SNLO, arătată cu degetul
Vinovată de dezastrul de la Mateeşti este Societatea Naţională a Lignitului Oltenia SA Târgu-Jiu, a acuzat zilele trecute Anuţa Handolescu, subprefectul de Vâlcea. „Este vinovată, deoarece lucrările de închidere a haldei de steril şi redare a ei în circuitul agricol nu s-au făcut corespunzător. Mai mult, nu există o recepţie finală a lucrărilor, nu există o carte tehnică de exploatare a terenurilor declarate apte pentru recultivare şi nici un certificat de garanţie al haldei“, susţine Anuţa Handolescu.
„Recepţia finală există, trebuie să căutăm documentul în arhivă“, se apără inginerul-şef Pavel Manole, de la Exploatarea Minieră a Cărbunelui (EMC) Berbeşti.
Se face anchetă
Construcţia haldei Panga Nord, în suprafaţă totală de 92,60 de hectare, a început în anul 1985 şi trebuia să fie închisă în 2001. Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), prin dispoziţia 572/10.10.2002, a dispus trecerea suprafeţei de 49,98 de hectare din cariera Panga Nord din administrarea directă a EMC Berbeşti în proprietatea Consiliului Local Mateeşti. Restul suprafeţei se află pe raza oraşului Berbeş ti, însă consiliul local a refuzat să semneze de primire, pe motiv că lucrările de redare în circuitul agricol ale Haldei Panga Nord nu au fost finalizate.
Abia în septembrie 2003, reprezentanţ ii SNLO şi EMC au încheiat un proces-verbal de recepţie în fază preliminară a lucrărilor de închidere a haldei de steril.
Între anii 2003-2005, SNLO şi EMC au fost avertizate prin diferite adrese că „terenurile amenajate până în prezent în perimetrul Panga şi finanţate de (la acea vreme) Ministerul Economiei şi Comerţului prin SNLO pe fonduri de închideri de mine şi contractate de SC ECPROD SA Târgovişte nu corespund calitativ, prezentând fenomene grave de alunecări, de tasări şi şiroiri, existând pericolul de opturare a râului Tărâia“, se arată în adresa 7261/05.07.2005, transmisă de Prefectura Vâlcea către SNLO Târgu-Jiu.
De luni, reprezentanţi ai mai multor ministere vor verifica toate documentele şi proiectele care au stat la baza construcţiei haldei de steril.
LA VALE
Malul înaintează zilnic câţiva centimetri
După trei zile de amânări de la primirea ordinului de evacure, familia Golescu a acceptat în sfârşit să îşi demoleze locuinţa şi să se mute la rude. „Am trăit în condiţii decente şi nu vreau să mă duc să stau într-o magazie cu doi copii, aşa cum stau unii dintre sinistraţi“, susţine Adrian Golescu. Până acum, 16 persoane sunt sinistrate, printre care şi trei copii minori, iar autorităţile se tem că numărul acestora nu se va opri aici. „Alte şapte familii vor fi evacuate una câte una, pentru că malul de pământ nu se opreşte cu una, cu două. Poate îşi mai încetineşte ritmul, însă el în fiecare zi înaintează cu câţiva centimetri“, susţine Nicolae Stănişor, primarul comunei Mateeşti.