Hălăduind prin Craiova secolului al XIX-lea. Dacă aș fi un plimbăreț virtual capabil să călătorească în timp, v-aș invita la o plimbare prin Craiova secolului XIX. Este fără îndoială unul al transformărilor profunde. Numai secolul XX a depășit în amploarea transformărilor.
Craiova barierelor, văilor și mahalalelor numite după biserici. Care era „gara orașului”
Craiova avea cartierele numite mahalale, numite după bisericile importante. Numărul lor a crescut, dar până pe la prima jumătate a secolului XIX, vor fi fost circa 18 mahalale. Bariera Vâlcii, Calafatului, Căile Bucureștilor și Severinului erau axele nodale. Până la 1875, când a început să funcționeze Gara Craiovei, cei ce veneau cu poștalioanele și diligențele trăgeau la hanul care se găsea unde astăzi e Judecătoria. Hanul a fost inspectat de însuși Tudor Vladimirescu.
Vis-a vis de han era Biserica Hagi Enuș, alături de Târgul de Afară. Dacă mergeai spre Vest, pe strada Știrbei Vodă (A.I.Cuza de azi), în dreapta era Biserica Episcopiei, Gănescu. În curtea ei s-au sfințit steagurile Revoluției de la 1848. Mânăstirea avea proprietatea care trecea de Calea București de azi (Valea lui Opincă). Aproximativ unde e KFC de astăzi, la stațiile tramvaiului, era iazul mânăstirii.
Valea Vlăicii era o vale a pârâului cu același nume. De aici se ieșea pe Drumul Severinului. Dinspre nord-est venea Valea Orbeților (Calea Rahovei, azi Strada Ștefan cel Mare). Traversa actualul Bulevard Carol, printr-o mlaștină unde „rupeai patru cai”. Bulevardul a fost modernizat fiindcă mergând spre Nord, ducea și duce și azi, de altfel, la Gară. Primul pod era de lemn, i s-a spus Podișor și se spune că acolo erau spânzurați condamnații la moarte.
Craiova piețelor, parcurilor și Foișorului de Foc
Craiova avea drept centru principal sau Răscruciul Mare, zona dintre Biserica Sfânta Treime și Colegiul Carol. De acolo se mergea fie spre Cântarul de Piatră (zona Agronomie, spre Obedeanu prima școală a Craiovei). Aici se cântărea piatra adusă pentru pavarea străzilor orașului. Primăria Craiovei era în partea sudică a actualului English Parc, unde există ING Bank.
A doua zonă de interes era zona comercială, Lipscani. Strada conecta cartierul comercial (așa zisul Centru Vechi, modernizat de Lia Olguța Vasilescu) în Răscruciul cu Pește sau Răscruciul Mic și se termina în Ulița Unirei, adică faimoasa Calea Unirii de azi. Pe actuala A.I.Cuza, unde azi e Blocul Casa Albă (cu un faimos magazin de stofe până pe la începutl anilor 2000) era cazarma pompierilor, cu un Foișor de Foc. De acolo, actuala A.I.Cuza cobora spre Răscruciul Mare și se numea Strada Observatorului de Foc.
Primele parcuri au fost English Parc și Parcul Romanescu, amenajat în zona Moșiei Bibescu din sudul Craiovei. Pe locul unde azi e Teatrul Național era Piața Marcheu, cu hale care semănau cu Halele Unirii din București, pe model francez, metalic, Centrul Vechi propriu-zis al Craiovei era unde astăzi e Piața Veche- zona Hotelului-Restaurant Militar, Strada Madona care cobora spre Biserica Maica Domnului Dudu și spre Catedrala etalon a Craiovei Sf.Dumitru și Casa Băniei.
Personalități care au trecut prin Bănie
Tudor Vladimirescu a deprins taina scrierii și citirii la Școala Obedeanu, care funcționează și azi pe Calea Brestei. Ioan Maiorescu, profesorul ardelean a venit la Craiova să predea știință de carte copiilor de la Colegiul Carol. La Craiova, s-a născut fiul lui, celebrul Titu Maiorescu.
În vara anului 1859, Cuza a venit la Craiova. A jucat Hora la Cântarul de Piatră, a vizitat orașul și a dormit în micul palat din Parcul Romanescu, pe atunci Moșia Bibescu, Regele Carol I a venit la Craiova, mai întâi în mai 1866, trecând spre București, apoi a revenit în contextul Războiului de Independență și Războaielor Balcanice
Sursa foto: Arhivă