Guvernul USL: bilan? catastrofal la ?apte luni

Promisiunile USL din vremea când era în opozi?ie au fost acoperite doar în foarte mic? m?sur?. Dintre cele îndeplinite, majoritatea au leg?tur? cu ajutoarele sociale, pensiile ?i salariile bugetarilor. Dar ?i ele au fost "mâncate" de infla?ie

Cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare, Victor Ponta cere votul românilor pentru a continua pe o perioad? de patru ani ceea ce a început în luna mai. Este, prin urmare, un moment bun pentru a privi ce las? în urm? actualul premier ?i a ne da seama dac? patru ani în plus ar fi unii de miere sau, dimpotriv?, de fiere. Dac? ne lu?m dup? partenerii s?i din USL, a oprit furturile din banul public, a îndeplinit obiectivul consolid?rii fiscale, a m?rit pensii ?i salarii, a f?cut un buffer de urgen?? ?i a luat m?suri de încurajare economic?. Dac? ne lu?m dup? adversarii s?i, a f?cut exact opusul. Într-un bilan? ad-hoc realizat la ?apte luni de guvernare Ponta, Adriean Videanu, coordonatorul campaniei electorale a ARD, a declarat chiar c? situa?ia economic? ar fi fost mai bun? dac? România nu avea deloc Guvern în ultimele ?apte luni. „Evolu?ia macroeconomic? dup? ?apte luni de guvernare Ponta este una absolut dezastruoas? pentru România.

• CUM A AJUNS ROMÂNIA dup? ?ase luni cu USL

Victor Ponta ?i USL distrug pas cu pas economia româneasc?. Fiec?rui român, în medie, lunar, Victor Ponta i-a furat peste 100 lei din portofel. Revenirea salariilor bugetarilor, pentru a acoperi toate aceste cre?teri, ar fi trebuit s? fie minim 9,6% fa?? de 7,4%”, a spus Videanu. Dincolo de declara?ii de campanie îns?, r?mân indicatorii economici seci, dar expresivi. Cei mai mul?i dintre ei nu par s? fie în favoarea premierului. Victor Ponta a fost dezavantajat de un context european instabil ?i de o recolt? agricol? slab?, dar ?i-a f?cut ?i singur via?a grea fiind preocupat mai mult de lupta politic? decât de guvernare. Dup? cum spunea el însu?i, 75% din durata ?edin?elor de Guvern era dedicat? strategiei anti- B?sescu.

• ?ase luni de guvernare USL, cu bune ?i multe rele

3,6% este sc?derea puterii de cump?rare a românilor între mai ?i septembrie 2012, chiar dac? salariile bugetarilor au crescut între timp Scandalurile politice au dus în deriv? cursul valutar ?i mai ales pre?urile CRE?TERE PIB În luna martie, prognoza de cre?tere economic? a Guvernului pentru 2012 era de 1,7%, iar a FMI de 1,5-2%. Între timp, din cauza înr?ut??irii performan?elor economiei, prognoza Guvernului a ajuns la 1%, iar cea a FMI la 0,9%, în timp ce b?ncile se a?teapt? la o stagnare sau la cre?teri sub 0,5%. Dup? primele nou? luni din 2012, cre?terea economic? era de doar 0,2%, singurul trimestru pe plus fiind aprilie-iunie. INFLA?IE Cre?terea pre?urilor din octombrie 2011 pân? în octombrie 2012 a fost de 4,96%, de la începutul anului pre?urile urcând cu 4,28%. În luna aprilie, infla?ia era de doar 1,8% fa?? de aceea?i lun? din 2011, rezultatul unor eforturi îndelungate de calmare a pre?urilor. Cele mai mari scumpiri în primele zece luni ale anului au fost la citrice (27%), cartofi (21%), fasole (20%), ulei (10%), unt (7,78%), m?lai (7,67%) ?i combustibili (6,78%).

• Victor Ponta: S-a deblocat POSDRU. Vin iar fonduri europene

CURS VALUTAR Într-o economie dependent? de importuri ?i de intr?rile de capital str?in, un curs valutar slab a tras dup? el mul?i al?i indicatori, printre care infla?ia ?i nivelul de trai. În cele ?apte luni de guvernare USL, un euro a urcat cu 2,7%, de la 4,4 lei pân? la 4,52 lei. Singurii din regiune care au „reu?it” o performan?? mai proast? sunt vecinii din Republica Moldova, a c?ror moned? s-a depreciat cu aproape 5% fa?? de euro în acela?i interval. Forintul ?i zlotul polonez au crescut, coroana ceh? ?i hryvnia ucrainean? au r?mas pe loc, iar dinarul sârbesc a sc?zut cu 1,3%. Banii românilor s-au topit în ultimele luni PUTERE DE CUMP?RARE Nivelul de trai mai bun al cet??enilor este scopul final al oric?rui Guvern. Din aprilie pân? în septembrie, salariul mediu net în România a sc?zut de la 1.553 lei pe lun? la doar 1.538 lei pe lun?, în acela?i interval pre?urile crescând în medie cu 2,74%. În termeni reali, sc?derea salariului, ?i deci a puterii de cump?rare, este de 3,6%. Dac? lu?m în calcul cre?terea cu 8% a salariilor bugetarilor, rezult? c? impactul asupra ne-bugetarilor este considerabil mai mare, de?i ace?tia sunt cei care sus?in statul.

• STRATEGIE ELECTORAL?. Victor Ponta le d? revolu?ionarilor indemniza?iile înapoi

Absorb?ia fondurilor europene a fost bomboana de pe coliv? DEFICIT BUGETAR Deficitul a fost „perla coroanei” pentru Victor Ponta, singurul lucru important cu care s-a putut l?uda pe bun? dreptate. Nu neap?rat pentru c? ar fi îmbun?t??it lucrurile, îns? cel pu?in le-a p?strat în parametrii prestabili?i. Dup? primele zece luni, deficitul era de 1,19% din PIB, departe de limita de 2,2% stabilit?. Dup? primul trimestru, acesta era de 0,56% din PIB. Deficitul e îns? ?i cel cu care se poate jongla cel mai bine, iar ?inerea lui pe loc s-a datorat inclusiv întârzierii pl??ilor c?tre cei c?rora statul le e dator. DATORIE PUBLIC? Datoria guvernamental? total? a sc?zut între începutul lunii mai ?i sfâr?itul lunii septembrie cu 0,44%, mai exact cu aproape un miliard de lei. Exprimat? ca procent din PIB, datoria guvernamental? a sc?zut de la 34,7% pân? la 34,5%. Un motiv este ?inerea sub control a deficitului bugetar, îns? altul este accesul limitat la pie?ele financiare în perioada scandalului economic din var?, atunci când Ministerul de Finan?e a anulat mai multe emisiuni de împrumuturi din cauza dobânzilor prea mari.

• Ponta anun?? c? va înfiin?a un Minister al Sportului

DOBÂNZI Costurile împrumuturilor au crescut pentru toat? lumea în ultimele ?apte luni. Dobânda interbancar? ROBOR la trei luni a crescut de pe data de 7 mai, când a venit la putere actualul Guvern, cu aproape dou? puncte procentuale, de la 4,51% pe an pân? la 6,30%. Efectul s-a resim?it în întreaga economie, fie c? vorbim de persoane fizice sau de firme care au credite în derulare. Statul, la rândul s?u, se împrumuta în aprilie la dobânzi de circa 5%, iar acum o face la 6,34%. FONDURI EUROPENE Absorb?ia fondurilor europene este capitolul la care Guvernul a r?mas, din p?cate, repetent. Dac? la începutul mandatului avea ambi?ii mari în acest sens, premierul a capitulat repede, dând vina pe predecesori pentru dezastrul la care s-a ajuns. Gradul de absorb?ie era la 31 octombrie de 9,72%, în cre?tere u?oar? fa?? de 7,46% la 30 aprilie. Un motiv important a fost blocarea pl??ilor la jum?tatea anului pe mai multe programe opera?ionale. Din p?cate, dup? ?ase luni nu s-a schimbat nimic, iar acum suntem în pericol s? pierdem cea mai mare parte a banilor aloca?i de UE pentru perioada 2007-2013. Privatiz?ri simulate, manageri priva?i cu carnet de partid ?i autostr?zi anulate PRIVATIZ?RI Guvernul Ponta a respectat doctrina socialist?, f?când orice pentru a p?stra sub controlul statului cât mai multe companii. La Oltchim a pus la cale un simulacru de privatizare, predestinat? e?ecului, Hidroelectrica a plasat-o în insolven??, iar restul privatiz?rilor au fost amânate pe termen nedeterminat.

• MAREA "SURPRIZ?" a lui Ponta a fost "un balon de s?pun"

MANAGERI PRIVA?I M?sura asumat? în fa?a FMI a fost aplicat? pe modelul balcanic consacrat deja. Portul Constan?a va fi condus de ?eful organiza?iei locale a PSD, iar Canalul Dun?re-Marea Neagr? de un fost consilier local PSD, afacerist cu statul de mai mult? vreme. În conducerea Tarom ?i-au f?cut loc un fost ministru ?i un consilier jude?ean de la PNL, iar directorul general selectat ini?ial a demisionat înainte de a-?i prelua mandatul. INVESTI?II Au fost inaugurate trei por?iuni de autostrad?, începute de mai mul?i ani. Pe de alt? parte, a fost reziliat contractul pentru o parte a autostr?zii N?dlac-Arad, bugetul CNADNR a fost sacrificat pe altarul ajutoarelor sociale, iar magistrala 5 de metrou a r?mas cu bugetul la jum?tate. EXPORTURI Sunt printre pu?inele lucruri care au mers cât de cât bine în guvernarea Victor Ponta. Exporturile exprimate în lei au crescut în perioada mai-septembrie 2012 cu 5,06%, îns? au sc?zut cu 1,4% în euro, fa?? de perioada similar? din 2011. Unul din motivele cre?terii în lei este tocmai deprecierea leului, care le-a oferit exportatorilor un avantaj pe plan interna?ional.