Premierul Ponta are în vedere să taie salariile mari din companiile naţionale şi din societăţile comerciale la care statul este acţionar unic sau majoritar. Guvernul are astăzi pe ordinea de zi un proiect de lege care prevede această măsură.
Astfel, dacă proiectul de lege va trece, o parte dintre bugetari vor încasa salarii mai mici.
De exemplu, directorii de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri NaţioÂnale din România (CNADNR) nu au resimţit anul 2011 ca fiind unul de criză, întrucât salariile acestora au crescut chiar şi cu 75%. Un exemplu în acest sens ar fi Marius Piştea, directorul departamentului Autostrăzi construite din fonduri europene. Conform declaraţiei de avere, în 2011 a încasat peste 180.000 de lei, o diferenţă foarte mare comparativ cu salariul din 2010, când potrivit declaraţiei sale de avere de atunci a obţinut aproximativ 72.000 de lei.
Nu există o ierarhie a salariilor
Potrivit notei de fundamentare, proiectul de lege vizează unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din cadrul unor operatori economici. Legea se va aplica regiilor autonome, societăţilor/companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic sau majoritar, precum şi filialelor acestora.
Măsurile instituite vor avea ca efect reducerea veniturilor salariale pentru personalul angajat din cadrul operatorilor economici cu capital majoritar de stat care intră sub incidenţa OUG 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, precum şi a celor din cadrul operatorilor economici controlaţi de stat prin intermediul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital integral/ majoritar de stat.
Din datele furnizate de societăţile menţionate, nivelul de salarizare al personalului de conducere şi chiar de execuţie stabilit prin contractele colective de muncă depăşeşte cu mult remuneraţia directorului general/ directorului de circa două - cinci ori, neexistând astfel o ierarhizare a drepturilor salariale în cadrul operatorilor economici respectivi. Nu va avea efect fără măsuri suplimentare Deşi la prima vedere este o măsură benefică, eliminând eterna problemă a "salariilor nesimţite" de la stat, proiectul de lege nu a generat reacţii entuziaste din mediul privat. Analistul economic Aurelian Dochia consideră că nu este o soluţie care să rezolve de una singură problemele din companiile de stat.
"Întregul sistem de guvernanţă din companiile de stat ar trebui schimbat. Trebuie să se găsească o formulă mai potrivită pentru salarizare, corelată cu performanţele obţinute. Această măsură nu poate da rezultate decât în cazul în care va fi combinată cu alte măsuri. Singură, nu poate să producă rezultate semnificative", spune Dochia.
Mai mult decât atât, limitarea salariilor din companiile de stat se bate cap în cap cu introducerea managementului privat ce ar urma să fie introdus în aceste companii, salariile urmând să fie negociate în acel caz şi corelate cu cele din piaţă. "E în contradicţie cu ideea managementului privat şi nu ştiu cum se vor lega cele două", completează analistul economic. Nababii statului De-a lungul timpului au ieşit în evidenţă angajaţi ai statului cu salarii demne nu de mediul privat, ci de vestul Europei. Câţiva dintre ei sunt prezentaţi mai jos:
Ionuţ Costea, preşedintele Eximbank. În 2009 a încasat aproape 27.000 de euro pe lună, un salariu bun chiar şi pentru un bancher de pe Wall Street. Unul dintre vicepreşedinţii băncii, Paul Ichim, a câştigat în acelaşi an 16.700 de euro pe lună, iar unul dintre membrii în Consiliul de Administraţie, actualul secretar de stat în Ministerul Finanţelor Liviu Voinea, 4.200 de euro pe lună. Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC. În 2009 avea un salariu de 7.100 de euro pe lună, departe de cel al omologului său de la Eximbank, însă apropiat de salariul Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
Angela Toncescu, fost preşedinte CSA. A avut până anul trecut un salariu de 29.000 de euro pe lună. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor este sub controlul Parlamentului, însă se autofinanţează, aşa că nu a intrat în categoria instituţiilor unde au fost limitate salariile directorilor la salariul unui secretar de stat.
Gheorghe Benea, fost director general al Loteriei Române. În anul 2010, au apărut informaţii potrivit cărora avea un salariu lunar de 46.700 de lei, echivalentul a mai mult de 10.000 de euro. Şi directorii anteriori ai Loteriei Române fuseseră implicaţi în diverse scandaluri, unele dintre ele referindu-se tocmai la salariile uriaşe pe care şi le stabiliseră.
Conducerea CNVM. În 2009 şi 2010, ultimii ani pentru care există înformaţii disponibile, membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare au încasat venituri lunare situate în intervalul 7.000 - 10.000 de euro pe lună. La fel ca şi în cazul CSA, CNVM se autofinanţează, iar salariile nu au făcut până acum obiectul vreunei legi sau ordonanţe care să le diminueze.
Florea Geică, fostul director al Autorităţii Aeronautice Civile. A fost unul dintre cazurile celebre de directori la stat cu salarii uriaşe, în anul 2008 încasând circa 13.000 de euro pe lună, salariu pe care şi l-a aprobat singur.