Salariile angajaţilor Băncii Naţionale (BNR) au fost reduse cu 25%, începând cu 1 iulie. Măsura a stârnit protestul Băncii Centrale Europene (BCE), iar România risca sancţiuni de la Uniunea Europeană (UE). Ca urmare, Guvernul a exceptat angajaţii BNR de la aplicarea măsurilor de austeritate.
Executivul a modificat astăzi legea 118/2010, prin care a tăiat salariile bugetarilor cu 25%, potrivit unor surse ministeriale, citate de Mediafax. Astfel, salariile celor de la BNR rămân la nivelul dinainte de 1 iulie 2010. Decizia a fost luată pentru a evita eventuale sancţiuni din partea UE.
Însă, BNR a propus chiar ea reducerea salariilor cu 25. Economiile rezultate în urma reducerii lefurilor vor ajunge în bugetul instituţiei. De aici, banii ar putea fi transferaţi la bugetul de stat. Aceasta, dacă banca centrală va dori să vireze ulterior acest fond la buget, benevol.
Ameninţări europene
Chiar dacă Guvernul ar vrea ca şi salariilor celor de la BNR să fie reduse, BCE ameninţă cu sancţiuni pentru încălcarea independenţei BNR şi a încălcării Tratatului de aderare la UE.
"Nicio intituţie nu trebuie să aibă capacitatea de a exercita vreo influenţă asupra unei bănci centrale. Această instituţie nu trebuie pusă în poziţia în care să aibă un control limitat sau chiar să piardă controlul asupra personalului propriu sau în aceea în care guvernul unui stat membru poate să influenţeze poolitica sa de resurse umane", se precizează într-un document publicat pe pagina de Internet a BCE.
Economiile rezultate din reducerea salariilor cu 25% vor fi virate către bugetul de stat, potrivit legii 118/2010. Însă, această situaţie este considerată de BCE drept "creşterea veniturilor statului pe cheltuiala BNR. Orice transfer direct de acest tip poate fi considerat drept finanţarea statului de către BNR, fapt care este interzis".
În aceste condiţii, Guvernul ar putea decide şi ca sumele economisite să rămână în visteria BNR.