Una din cele mai atractive teme pentru electorat, taxa redusă pe alimenele de bază, a fost repusă de Guvern pe lista de discuţii cu FMI, în contextul alegerilor de pe 9 decembrie.
O temă a stângii care datează încă de pe vremea guvernării Năstase, taxa pe valoarea adăugată redusă pentru alimentele de bază, va discutată de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional, după ce după ce Ministerul Agriculturii se va consulta cu Ministerul Finanţelor, pe această temă, a anunţat ieri premierul Victor Ponta.
Deşi refuzat în multe rânduri de interlocutorii de la FMI pe această temă, PSD nu au încetat să o trâmbiţeze ca temă electorală ceea ce, iată, face şi în acest an. Istoricul TVA-ului redus la alimente
În 2004, guvernul condus de Adrian Năstase anunţase această propunere. A fost chiar încropită o listă de potenţiale "beneficiare" ale taxei reduse: pâine, lapte şi carne.
FMI, cu care România a semnat un acord în acelaşi an, a considerat taxa ca inoportună, deci propunerea a căzut.
În 2009, PSD şi PC, aflate în opoziţie, au reluat tema, formulând o modificare pentru codul fiscal. Propunerea a fost atunci de a introduce o taxă de numai 5% la alimentele de bază. Economistul Andreea Vass enumera atunci câteva din argumentele pentru care această nu ar avea în economie efectele scontate. "Nu cred că producătorii vor reduce preţurile cu diferenţa de TVA (de fapt, nu le vor reduce deloc), în timp ce bugetul va pierde banii pe care contează cel mai mult. Reducerea selectivă a TVA la produsele alimentare se va traduce repede într-un sistem coruptibil de încadrare şi rambursare a TVA şi în marje superioare ale profiturilor furnizorilor şi ale supermarketurilor", scria aceasta. Propunerea nu a trecut de Parlament.
În august 2012, tema a fost reluată, de această dată de guvernul condus de Victor Ponta, în discuţiile cu FMI. Fondul a respins însă propunerea cu argumente clare, şi care nu ţin de conjunctură.
"Experienţe similare întâlnite în alte ţări au arătat că, dacă este scăzută TVA la alimente, la restaurante şi hoteluri, această măsură nu are un efect pozitiv asupra economiei, adică o creare de locuri de muncă sau mai multe investiţii, ci pur şi simplu este un transfer de profituri către proprietari, a explicat Erik de Vrijer, şeful misiunii FMI în România.
Nicio problemă, Guvernul a anunţat că dezbate din nou problema cu delegaţia Fondului. Pentru că, spune premierul Ponta, în discuţiile anterioare, Fondul nu a respins această reducere, ci a cerut Guvernului să analizeze foarte clar efectele asupra bugetului.