În timp ce guvernul se laudă cu o creştere economică record, analiştii prognozează oprirea motorului economiei.
Creşterea economică înregistrată în primul semestru a ajuns la valoarea-record de 8,8%, potrivit datelor publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS). La nivel semestrial, precedentul record, de 7,4%, a fost atins în primele şase luni din 2006. La nivel de trimestru, cele mai ridicate niveluri ale creşterii economice au fost înregistrate în iulie-septembrie 2004 şi octombrie-decembrie 2004, de 9,8%, şi, respectiv, 9,5%. O explicaţie pentru acest fenomen ar putea fi pusă pe seama perioadelor electorale din 2004. Inflaţia macină încet, dar sigur „Precedentul record s-a înregistrat tot într-un an electoral, atunci când se cheltuiesc foarte mulţi bani publici“, a declarat Liviu Voinea, şeful Grupului de Economie Aplicată. Produsul intern brut (PIB), în preţuri curente, estimat pentru primul semestru a fost de 195,76 miliarde de lei. Dacă guvernul se laudă cu o creştere economică record, analiştii susţin că în prezent măsurile luate la nivel executiv sunt nesustenabile şi că în maximum un an vom avea de-a face cu un declin agresiv al creşterii economice.
„Este o creştere-record, dar în condiţiile în care avem şi o inflaţie-record. Riscul ca în 2-3 trimestre să ajungem la o creş- tere economică pe minus nu trebuie neglijat“, a mai spus Voinea. În luna iulie, INS a anunţat o inflaţie de 9,4%. Încetinirea economică nu se va produce însă până la sfârşitul anului, având în vedere cheltuielile care vor apărea odată cu campania electorală. Ipoteza este confirmată şi de analiştii ING. Aceştia sunt de părere că atât investiţ iile, cât şi consumul privat se păstrează la niveluri înalte.
PIB va continua să se accelereze în trimestrul trei al acestui an, la circa 9%, pe baza rezultatelor bune din agricultură, însă în ultimele trei luni s-ar putea înregistra o anumită decelerare a ritmului de creştere, ca urmare a încetinirii industriei şi construcţiilor, au mai afirmat aceştia. În perioada următoare investiţiile nu vor mai fi la acelaşi nivel, iar România va evolua după tiparul Ţărilor Baltice, care anunţă de câteva luni creşteri economice de 0-2%. Fără soluţii În plus, unii analişti prevăd sfârşitul perioadei de creştere economică şi susţin că bilanţul acesteia este negativ. „Situaţia este foarte rea pentru că acesta este tipul de creştere economică care măreşte prăpastia între consum şi producţ ie“, ne-a declarat analistul Ilie Şerbă nescu. Acesta susţine că, după câţiva ani de creştere economică, nu ne-am ales decât cu salarii şi pensii nesustenabile şi cu „5-6 kilometri de autostradă“.
„Doamne fereşte de următorul guvern care va găsi vistieria goală“, a mai spus Şerbănescu. Soluţiile pentru o aterizare mai uşoară ar putea veni de la Banca Naţională a României (BNR). Analiştii BRD-Groupe Société Générale susţin că datele privind creşterea economică din primul semestru ar putea determina BNR să majoreze rata dobânzii de politică monetară, dacă instituţia ia în calcul ipoteza supraîncălzirii economice. Economiştii atrag însă atenţia că datele recente favorabile publicate pentru inflaţie şi deficitul de cont curent contrazic această ipoteză. „În prezent nu mai există soluţii, în condiţiile în care pensiile şi salariile sunt majorate fără acoperire“, a adăugat Ilie Şerbănescu. Anul trecut, România a înregistrat, în primul semestru, o creştere economică de 5,8%, în timp ce avansul pentru trimestrul doi a fost de 5,6%.
CU ÎNTÅRZIERE Reacţie aşteptată pe Bursă Acţiunile celor cinci societăţi de investiţii financiare (SIF) au crescut ieri, ca reacţie a anunţurilor privind creşterea economică, cu 4,45%, cu mult peste restul titlurilor de la Bursă. Deşi au deschis ziua în scădere, acţiunile SIF au recuperat în numai două ore declinul şi au continuat să fie tranzacţionate la cotaţii în creştere. Restul titlurilor de la Bursă au urcat în medie cu 0,61%. „Este o reacţie normală, dar apărută cu întârziere“, ne-a declarat Petru Prunea, preşedintele SSIF Broker Cluj. AVANTAJ Leul câştigă teren Moneda naţională s-a apreciat pe tot parcursul şedinţei interbancare de ieri, în urma publicării datelor privind creşterea economică din primul semestru. Astfel, leul a câştigat peste 1,5 bani în faţa euro, ultimele cotaţii fiind de 3,5170-3,52 lei/euro.
„Înainte de publicarea datelor privind PIB-ul au vândut euro jucătorii locali, iar apoi străinii. Leul a fost singura valută din regiune care s-a apreciat semnificativ, iar dacă cererea comercială pentru euro era puţin mai scăzută, moneda naţională ar fi câştigat şi mai mult“, a declarat Ciprian Dascălu, dealer la Millennium Bank, citat de Mediafax.