Ministerul Mediului are în dezbatere un proiect de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii 211 privind deşeurile şi a Legii 249 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje prin care primăriile vor avea monopolul colectării.
Coaliția pentru Economie Circulară (CERC) a solicitat Premierului Viorica Vasilica Dăncilă retragerea Proiectului de OUG privind regimul deșeurilor, despre care susțin că nu poate fi adoptat în actuala formulă, întrucât este neconstituțional și creează condiții pentru blocarea comerțului, generând, în final, o ”sinucidere” economică a modelului de reciclare a ambalajelor.
Potrivit lui Constantin Damov, președintele Coaliţiei pentru Economie Circulară (CERC), în România nu s-a putut aplica la nivel de primărie principiul european “poluatorul plăteşte”, ci cel românesc “poluatorul votează”. El a spus că proiecul de OUG demonstrează că guvernul “nu dorește o colectare a deșeurilor, ci una a banilor”. În prezent, producătorii finanțează industria de colectare, dar, după aprobare OUG, finanțarea va ajunge la primării. Este vorba, potrivit lui Dragoș Doru, membru CERC, de circa 250 milioane anual, deci “un milliard de euro între două alegeri locale”.
Dragoș Doru a declarat că, anual, România produce 6 milioane de tone de deșeuri: ”Capacitatea de depozitare a țării este de 18milioane tone. În trei ani, România va ajunge să nu mai aibă unde depozita gunoiul. Deja sunt probleme în țară: Clujul a ajuns să depoziteze deșeurile în Oradea, iar Râmnicu Vâlcea, la București”. Dragoș Doru a mai precizat: ”Toţi jucătorii suntem amenințați de acest proiect de OUG care va distruge o piață Funcțională. Dezvoltată pe principiile liberei concurențe. Această piaţă va dispărea şi va fi înlocuită de un monopol".
Valentin Mircea, fost vicepreședinte al Consiliului Concurenței, a declarat că “guvernul se pregătește să facă unul dintre cele mai trăznite lucruri de după 1989”, adică “o dublă naționalizare”. “E absurd ca statul să să vină și să-ți spună că nu mai ai dreptul asupra gunoiului tău, că nu-l mai poți valorifica. Anomalia este aceea că Guvernul vrea să sanționeze o piață care începe să funcționeze. Și încet-încet ajungem la economia centralizată”, a mai spus Mircea.El a anunțat că Consiliul Concurenței are un punct de vedere negativ încă din 2014, când asemenea propuneri erau în discuție în Comisia economică din Senat. "Firmele de salubritate au un singur contract copy paste la nivel naţional, în care ele sunt plătite pentru următoarele operaţiuni: colectează, transportă şi depozitează. Există un tarif unic. Sunt foarte puţine locuri în care s-a luat în discuţie schimbarea acestui contract, colectarea deşeurilor care se depozitează şi colectarea deşeurilor reciclabile. Practic, firmele de salubritate pot fi acuzate că nu au făcut nimic, dar ele nu au avut posibilitatea prin contract să facă. Au fost limitate de autorităţile locale. De ce? Astfel, tariful era mai mic", a explicat Damov.
"S-a făcut ca tarifele să fie cât mai mici, nerealiste şi cu acele tarife se aruncă la groapă. Totuşi, o industrie de reciclare a început să se dezvolte şi, în zona aceasta în care au început să fie responsabilităţi şi valori, multe companii au început să investească. Toată lumea vorbeşte de salubrişti şi colectori. Codul CAEN este acelaşi pentru colectare şi la cele de salubritate şi la cele care colectează de la companii sau cetăţean, generator, populaţie. Este un business de achiziţie. S-a dezvoltat o piaţă care astăzi este una competitivă şi funcţională. Dacă această piaţă nu s-ar fi dezvoltat, aceste modificări (din proiectul de OUG - n. r.) nu ar fi avut un impact. Astăzi, eu, ca reciclator, văd la poarta reciclării în proporţie de 90% deşeuri de la colectorii care sunt autorizaţi de Agenţia de Protecţie a Mediului şi cam 10% de la sistemul organizat de Primărie", a precizat Constantin Damov, într-o conferință de presă. El apreciază că aplicarea bruscă a acestei ordonanţe va duce la eliminarea de pe piaţă a peste 3.500 de firme de colectare care au autorizaţie. "În industria de reciclare vom vedea o scădere cu 90%, adică vom primi 10% din materiale, respectiv cele mai puţin curate, cele mai contaminate. Se va pune problema dacă noi, ca industrie de reciclare, vom putea să supravieţuim. Din punct de vedere concurenţial, este o palmă dată economiei de piaţă pentru că se creează un monopol asupra unui material", a explicat Damov.