Baza navală de la Rota va deveni principalul pilon al NATO de apărare antirachetă din Europa, urmând a găzdui până la șase distrugătoare americane Aegis staționate și dislocabile din acest loc. Un acord al Consiliului de Miniștri, de marți, deschide procedura finală pentru ca pilonul naval al scutului antirachetă al Alianței să poată fi stabilit la baza de la Cadiz. Executivul a decis să demareze negocierile (solicitate de Statele Unite) pentru un act adițional la tratatul de colaborare hispano-american în domeniul apărării, care să permită sosirea a două noi lansatoare de rachete americane, probabil din clasa Arleigh Burke, echipate cu baterii capabile să intercepteze rachete balistice sau bombardiere strategice în căutare de ținte în Europa și în mările acesteia.
Este o simplă formalitate; nu prea sunt multe de convenit. În luna mai a anului trecut, aflat în vizită la Washington, și cu războiul din Ucraina încingând retorica nucleară a Moscovei, ministrul Apărării Margarita Robles a discutat cu Pentagonul despre această extindere a scutului antirachetă, pe care Vladimir Putin l-a considerat întotdeauna ostil.
Pe 28 iunie, profitând de întâlnirea dintre Pedro Sánchez și președintele Statelor Unite, Joe Biden, în cadrul summit-ului NATO, guvernul spaniol și-a dezvăluit intenția de a mai găzdui două distrugătoare. Executivul nu trebuie să supună această decizie aprobării Congresului, deoarece 552 de soldați (echipajele noilor distrugătoare) în plus nu vor depăși limita de 4.250 de soldați permisă de tratatul de la Rota, unde Marina SUA are în prezent desfășurați 3.200 de militari și 450 de civili de sprijin.
Scutul
Amplasarea celor două noi distrugătoare, care nu va începe înainte de 2024, și ar trebui să se încheie în 2025, crește puterea de apărare antirachetă a bazei cu 50%. Rota, cu șase distrugătoare Aegis, devine principalul punct strategic de proiecție pentru navele antirachetă din Europa. În prezent, găzduiește distrugătoarele Bulkeley, Paul Ignatius, Arleigh Burke și Roosevelt, toate de tip Aegis.
Cu această denumire, o adaptare a termenului grecesc, pentru a se referi la „scut”, este cunoscută o combinație de calculatoare, radare și lansatoare de rachete de la baze navale, deși sistemul poate fi instalat și pe uscat. Software-ul cu care este echipat, coordonat de la un centru de comandă al bazei aeriene germano-americane Ramstein, este capabil să integreze detectarea și atingerea a 200 de ținte simultan și să țintească avioane, radare, nave, buncăre sau rachete, până la 200 de mile depărtare.
Sistemul Aegis este instalat și la bordul celor mai avansate cinci fregate spaniole, clasa F-100 sau Álvaro Bazán, precum Blas de Lezo, pe care Marina l-a mobilizat în ianuarie anul trecut, pentru a se alătura unui dispozitiv naval al NATO, înainte de invazie.
Și alte mișcări rusești au influențat dezvoltarea scutului. În 2014, după anexarea Crimeii de către Moscova, Statele Unite au decis să ignore acordul său antirachete balistice cu Rusia și să convină cu Spania să desfășoare primele două distrugătoare Aegis la Rota. Era la guvernare José Luis Rodríguez Zapatero.
Astăzi, scutul antirachetă al NATO are patru piloni. Rota este pilonul naval. Baza aeriană de la Deveselu, din România, cu 24 de rachete interceptoare SM-3, este pilonul estic, dar cele mai apropiate de teritoriul rus sunt lansatoarele de rachete de aceeași clasă instalate la baza poloneză Rezikowo, aproape de Kaliningrad. Iar în Turcia se află un radar care detectează mișcarea spre Europa a rachetelor sau bombardierelor ce ar putea pleca din Rusia, Iran sau, poate, din Coreea de Nord.
Creșterea numărului de distrugătoare antirachetă pe coasta Cadizului mărește și capacitatea de interceptare a rachetelor balistice care, instalate sau nu de Rusia, ar putea pleca din Libia sau Sahel către Europa de Vest, potrivit elperiodico.com
Rachetele SM-3 ale sistemului Aegis sunt, deocamdată, protecția cea mai consistentă disponibilă pentru NATO - și cu raza cea mai lungă - împotriva unui atac cu rachete, dar rămâne un secret militar al Alianței dacă sistemul este deja capabil să includă rachete capabile să intercepteze la timp rachetele hipersonice Kinjal, pe care se presupune că le deține Rusia.
(Traducerea Rador)