La începutul lunii viitoare, Ministerul Sănătăţii va supune dezbaterii publice lista alimentelor considerate nesănătoase pentru elevi. Produsele nu se vor mai comercializa din toamnă.
Lista alimentelor dăunătoare, care vor fi interzise în şcoli, va fi întocmită de specialişti în nutriţie şi sănătate publică, până la începutul lunii viitoare. Documentul va fi supus apoi dezbaterii publice, după cum precizează reprezentanţii Ministerului Sănătăţii Publice.
Astfel, conducerile şcolilor ar putea fi nevoite să interzică, de la începutul viitorului an şcolar, mâncarea nesănătoasă. Alimentele cuprinse în lista finală vor fi comunicate în şcoli şi în grădiniţe, prin intermediul inspectoratelor şcolare, urmând ca meniurile servite în cantinele unităţilor de învăţământ să fie avizate de personalul medical.
Potrivit legii, alimentele vizate sunt cele care au conţinut mare de grăsimi, sare, zahăr, îndulcitori sau aditivi alimentari, în detrimentul substanţelor sănătoase: fibre, vitamine sau minerale. Legea pentru o alimentaţie sănătoasă în unităţile de învăţământ preuniversitar a fost publicată în Monitorul Oficial acum o săptămână. Surprizele, mai importante decât chipsurile Chipsurile, acadelele - dulciurile colorate în general - şi apa de la robinet nu sunt bune, îţi pot spune Dani şi Tudor de la a IIa B, la orice oră. Stau amândoi la umbră în curtea Şcolii „I.H. Rădulescu“ şi discută bărbăteşte, între două muşcături din corn. Cu lapte sau brânză, cornul este preferatul lor. Dani şi Tudor se aprobă şi se completează reciproc. La ei în şcoală, legea care interzice vânzarea gustărilor de tip fast-food în instituţiile de învăţământ o să treacă probabil aproape neobservată. Asta pentru că la bufetul de la primul etaj se găsesc mai mult fructe şi produse de patiserie proaspete. În plus, se aduc sucuri neacidulate, ceai cald şi apă minerală, şi mai puţin cola.
„În general, copiii cumpără chipsuri doar pentru că producătorii au introdus strategia asta de a-i atrage, cu surprize puse în pungi. De foarte multe ori găsim chipsurile aruncate la coş, pentru că ei vor doar surprizele. Iar pe noi nu poate decât să ne bucure lucrul acesta“, precizează Victoria Barbu, directoarea Şcolii nr. 11 „Ion Heliade Rădulescu“ din sectorul 1. Îngheţata, capriciu de sezon Directoarea spune că bufetul există cam de opt ani şi că întotdeauna gestionarii - aleşi prin licitaţie - au fost receptivi la dorinţele dascălilor şi ale părinţilor de a aduce produse tot mai sănătoase. „Astă-toamnă au fost introduse mai multe tipuri de pateuri, mult mai bune decât snacksurile. De la toamnă vor fi din nou fructe, aşa că nu văd să fie mare problemă atunci când va intra în vigoare legea“, adaugă ea.
De aceeaşi părere este şi Nadia Bădescu, cea care a preluat magazinul în urmă cu doi ani. Cel mai cerut produs ar fi, pe lângă preparatele de patiserie, îngheţata. O poftă de înţeles, totuşi, pe moleşeala asta. „Cornul şi laptele i-au scăpat pe părinţi de o mare grijă“, mai crede Nadia Bădescu. Alături, un puşti cu ochi mari şi două bancnote de un leu, strânse bine la piept, este măcinat totuşi de o întrebare: „Mai sunt acadele?“. CAMPANIE
Curăţatul farfuriei, dăunător Copiii cu vârste între 6 şi 13 ani din 12 instituţii de învăţământ bucureştene au aflat ce înseamnă o alimentaţie sănătoasă, în cadrul campaniei „Eşti cu ce te hrăneşti“. Seria de întâlniri cu elevii s-a încheiat ieri, la Şcoala nr. 170. Recomandările au fost făcute de specialişti în nutriţie, bucătari, etnologi şi actori. Pe site-ul campaniei, www.esticucetehranesti.ro, Lygia Alexandrescu - unul dintre experţii participanţi la întâlniri - le dă părinţilor şi copiilor câteva sfaturi: limitarea numărului de calorii provenite din lichidele consumate, reducerea porţiilor exagerate, renunţarea la obligaţia de a „curăţa farfuria“, încurajarea activităţii fizice sau evitarea mâncatului în timpul privitului la televizor sau al activităţilor pe calculator.
Potrivit iniţiatorilor campaniei, anul trecut s-a raportat o creştere cu 8% a cazurilor de obezitate în rândul copiilor români. Totodată, aproximativ 20% din totalul locuitorilor suferă de obezitate, iar alţi 40% sunt supraponderali, cifre care situează România pe locul trei în Europa în ceea ce priveşte frecvenţa cazurilor.